Apucați-va de afaceri. Vin 10 mld. € de la UE
Reprezentanții Comisiei au prezentat ieri perspectivele financiare ale Uniunii pentru exercițiul financiar 2007 – 20013, în care angajamentul financiar pentru România și Bulgaria, în primii trei ani de dupa aderare, (2007 – 2009), este de 15,4 miliarde de euro.
Teoretic, România ar urma sa primeasca doua treimi din aceasta suma, adica peste 10 miliarde de euro. Bugetul UE pentru 2007 – 2013 va intra în dezbatere în saptamânile urmatoare, dar Comisia a stabilit pentru România și Bulgaria doar ajutoarele pentru 2007 – 2009 pentru a avea o marja de manevra în cazul în care se vor produce modificari în bugetul UE. Tehnic, în perioada menționata România și Bulgaria vor primi doar 9 miliarde de euro, din cauza decalajului dintre perioada de contractare a unui proiect și alocarea resurselor financiare, de la bugetul Unuinii.
Restul banilor vor intra dupa 2009, au declarat pentru ZF surse din Ministerul Integrarii. Consiliul European de la Bruxelles din decembrie trecut a decis ca România și Bulgaria sa se integreze în Uniune în ianuarie 2007. Propunerea Comisiei privind pachetul financiar va fi discutata cu România și Bulgaria și apoi va trebuie aprobta de șefii de state și de guverne ai UE.
„Este vorba despre o oferta generoasa și realista, totodata. Daca ea va fi adoptata ea va ajuta Bulgaria și România sa profite din plin de pe urma aderarii la UE și sa joace un rol activ ca membri egali și respectați ai Uniunii.”, a declarat Comisarul pentru extindere Gunter Verheugen, dupa prezentarea perspectivelor financiare ale Uniunii.
Ministrul român de externe Mircea Geoana s-a aratat ieri foarte optimist. „Așteptarilor noastre s-au împlinit. Este unul dintre cele mai generoase pachete primite vreodata de România. Acordarea acestui pachet infirma speculațiile cu privire la impactul nefavorabil pe care l-ar avea asupra negocierilor pozițiile critice ale unor europarlamentari.”, a spus Geoana, cu trimitere la cererea Emmei Nicholson și a eurodeputatului Arie Ooslander de suspendare a negocierilor cu România.
Dupa aderare, România va avea obligația ce deriva din calitatea de stat membru al UE sa contribuie la bugetul Uniunii cu 1,24% din Produsul Național Brut (800 – 900 mil. euro anual) Comisia Europeana dorește creștetea contribuției statelor membre la bugetul UE, dar contributorii neți – Germania, Marea Britanie, Franța sau Olanda – doresc, dimpotriva, plafonarea acestei contribuții la 1% PNB. (vezi pg. 9) Proiectul de buget al Comisiei Europene pentru perioada 2007-2013, prevede creșterea cheltuielilor Uniunii Europene largite la 150,2 miliarde de euro în anul 2013. Anul trecut, bugetul UE a fost de aproximativ 115 de miliarde de euro, aproape jumatate din suma fiind destinata susținerii agriculturii comunitate.
Fondurile pe care le va primi România și Bulgaria dupa aderare care vor înlocui actualele programe de preaderare Phare ISPA și SAPARD vor fi alocate în principal pentru agricultura și dezvoltarea rurala și pentru politici regionale. Actualmente, prin cele trei fonduri de preaderare România primește aproximativ 800 de milioane de euro anual, urmând ca în 2006 suma sa ajunga la 1 miliarde de euro.
Potrivit proiectului prezentat ieri de Comisie, Parlamentului arata ca cele mai multe fonduri va primi agricultura. La acest capitol, au fost alocare fonduri în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru politica de prețuri (732 de milioane de euro pentru România și 388 milioane de euro pentru Bulgaria) dar și pentru plațile directe catre fermieri. Costul ajutoarelor directe este estimat de Comisie la 1,31 miliarde de euro în perioada 2007-2009, din care 881 de milioane de euro pentru România și 431 de milioane de euro pentru Bulgaria.
Comisia propune creșterea progresiva a ajutoarelor financiare acordate agricultorilor români și bulgari sub forma de plați directe, potrivit unei metode stabilite deja în cazul celor zece țari care vor fi integrate la 1 mai 2004.
Astfel, ajutoarele pentru agricultorii români și bulgari vor reprezenta, în 2007, 25% din nivelul sumelor acordate fermierilor din cele 15 state care sunt în prezent membre ale UE. Sumele vor crește la 30% în anul 2008, 35% în 2009, 40% în 2010 și așa mai departe.
Promisiunea celor 10 miliarde de euro în doi ani va încuraja, fara doar și poate, desenarea de strategii de investiții și planuri de afaceri noi în economia romneasca. Iar efectele se vor vedea înainte ca banii sa devina disponibili, pentru ca pozițiile pe piața va trebui ocupate din timp, astfel încât proiectele de investiții și capacitațile de producție sa fie gata pregatite pentru a absorbi finanțarile în momentul în care acestea vor fi disponibile.
Valoarea consistenta a sumelor alocate României ar trebui sa rezolve, prin interesul stimulat, problema ridicola a lipsei de proiecte eligibile pentru finanțare din partea UE, care a facut ca o mare parte din fondurile oferite și pâna acum sa ramâna nefolosite.
„Ar fi necesar ca înteprinzatorii sa se apuce cât mai repede de treaba. Experiența recenta ne arata ca nu avem capacitatea necesara de absorbție a fondurilor alocate, iar aceasta poate constitui o problema serioasa. Va fi nevoie de consultanți, de studii de fezabilitate pentru a fi îndeplinite procedurile UE de finanțare”, comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia. El arata ca, în domeniul protecției mediului, de exemplu, deși se vorbește mult despre nevoia de investiții, nu exista evaluari exacte pe domenii de activitate.
Deocamdata, cel mai nefericit exemplu în materie de folosire a banilor UE îl constituie situația finanțarilor pentru agricultura, adica tocmai sectorul care are nevoie de un effort uriaș de investiții pentru a fi adus în secolul XXI.
„Agenția SAPARD va urgenta efectuarea plaților catre beneficiari, pentru ca fondurile alocate pentru anul 2000 sa fie cheltuite în întregime pâna la sfârșitul acestui an. Prin aceasta vrem sa demonstram UE ca vom fi capabili sa cheltuim cele 2,25 miliarde de euro care vor fi alocate în perioada 2007-2009 pentru dezvoltarea rurala”, a declarat ieri Valeriu Steriu, secretar de stat în Ministerul Agrculturii, Padurilor, Apelor și Mediului.
O mare parte din bani va fi absorbita de proiecte pentru infrastructura, domeniu care s-ar putea transforma singur într-o gaura neagra.
„Sectorul energetic va avea nevoie de finanțari importante, fiind vorba de o piața în dezvoltare, cu produse de care are nevoie toata lumea. Apoi vine din urma sectorul metalurgic, aproape în întregime privat și în care se structureaza o piața concurențiala. Potențial exista și în domeniul bunurilor de larg consum, de la farmaceutice, la mobila, confecții și încalțaminte. Cât despre IT și telecomunicații, piața este suficient de așezata, fiind așteptate mai ales investiții în dezvoltare și reașezari”, apreciaza Mișu Negrițoiu, director general adjunct al ING Bank România.
Deocamdata, sunt puține companiile private cu capital românesc care au crescut și s-au consolidat suficient pentru a angaja investiții de anvergura.
Un rol important în poziționarea proiectelor care sa profite de finanțarea disponibila îl va avea piața terenurilor, începând cu investițiile în agricultura și infrastructura rutiera. Iar prețurile nu vor ramâne insensibile.
„În ultimii ani piața imobiliara a crescut mai mult decât au crescut banii disponibili ai populației. De altfel, puterea de cumparare din România este cu mult în urma puterii de cumparare în Uniunea Europeana, deci nu se pune problema egalizarii prețurilor în România și UE.
Chiar și așa, prețurile pe piața imobiliara româneasca vor crește continuu pâna în anul 2008. În acel moment nu vor mai exista locații pentru dezvoltarea de proiecte. Pentru ca investițiile sa fie rentabile trebuie sa fie însa vorba de spații de calitate”, comenteaza Dragoș Dragoteanu, director general al companiei imobiliare Euroest.
Iulian Anghel / Razvan Voican
Ziarul Financiar