Anul trecut românii au mâncat 1,6 tone chipsuri

Inamicul public numarul unu al românilor din ultima perioada „E-urile”, adica conservanții sau amelioratorii de gust (indiferent ca sunt E-uri folositoare sau daunatoare) aflați în compoziția majoritații produse de pe piața româneasca nu i-a împiedicat pe aceștia sa manânce tot mai multe produse ambalate care au în compoziție astfel de ingrediente.

Anul trecut, piața româneasca de chips-uri și-a dublat volumul, categoria de produse „de impuls” din care fac parte chips-urile înregistrând cea mai mare creștere dintre toate categoriile de produse alimentare și bauturi, reiese dintr-un studiu al agenției de cercetare de ACNielsen în Romania.

Chips-urile, care au ajuns în 2001 la vânzari de 1.657 kilograme, potrivit studiului AC Nielsen, au depașit în topul celor mai mari creșteri categorii precum berea sau bauturile puternic alcoolice, care la nivel mondial au înregistrat cele mai mari ritmuri de creșteri.

Napolitanele învelite în ciocolata și-au crescut volumul de vânzari anul trecut cu 73%, semințele (arahide, alune sau fistic) au crescut cu 46%.

O alta categorie de produse „de impuls”, snack-urile sarate (unde au fost incluse sticsurile, biscuiții sarați și alte produse similare) au înregistrat, potrivit stusiului AC Nielsen, un volum cu 35% mai mare fața de anul 2000.

Normal ca dup atâtea „saraturi” crește și stea, însa la români, aceasta a fost stinsa cu votca. Dintre bauturi, vodca, a avut cel mai mare ritm de creștere a volumului de vânzari , cu 36%.

Alte produse cu creșteri importante anul trecut în categoria de bauturi sunt: sucurile de fructe (31%), laptele (29%), bauturile racoritoare carbonatate (22%) și berea (13%).

Margarina a crescut anul trecut în volum cu 24%, pe fondul scaderii puterii de cumparare a populației. Pe de alta parte, gusturile românilor în ceea ce privește micul dejun s-au schimbat, ceaiul și felia de pâine cu gem fiind înlocuite de cerealele pentru micul dejun, care dupa o creștere de 55% au ajuns la un volum de vânzari de 1.865 kilograme.

Mai mult, dupa masa, românii au preferat o guma de mestecat, ceea ce a determinat și o creștere a pieșei de guma de mestecat cu 29%.

Creșteri importante au înregistrat și alte semnificative s-au înregistrat și în ceea ce privește praful pentru frișca (58%), brânza topita (42%), praful de budinca (32%) și condimentele (30%).

Bauturile alcoolice bat tot și în lume?

Anul trecut, la nivel mondial, grupa de produse alimentare și bauturi cu cel mai mare ritm de creștere au fost bauturile alcoolice, cu 33%. Pe locul doi s-au aflat produsele semi-preparate, care au avut o creștere de 13%, la fel ca și apa (plata și minerala).

Iaurturile și alte produse lactacte de baut (cu excepția laptelui) au crescut cu 12% fața de anul 2000, fiind urmate urmate de produsele „înghețate” (carne, cu 12%, salate cu 11%, fructe, cu 10% și pește cu 10%).

Categoriile de bauturi au ocupat trei din primele cinci locuri dupa ritmul de creștere, explicația oficialilor AC Nielsen fiind aceea ca acest sector a fost anul trecut cel mai inovativ sector. În valoare absoluta, cea mai mare creștere a unei categorii de produse alimentare și bauturi a cunoscut-o berea, a carei piața a crescut în 2001 cu 3 miliarde de dolari.

Pe locul doi s-au aflat bauturile carbogazoase, cu o creștere de 2,5 miliarde de dolari și apa (plata și carbogazaoasa) cu 1,7 miliarde de dolari.

Snack-urile au reprezentat cea de-a șaptea categorie din punct de vedere al creșterii absolute anul trecut cu 1,2 miliarde de dolari, crescând în 37 dintre cele 47 de țari studiate.

Dintre cele peste 90 de categorii studiate, doar noua au înregistrat anul trecut o creștere de peste 10% în 2001.

Au fost studiate 47 de țari din America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia și America Latina. Aceste țari reprezinta, potrivit AC Nielsen, 95% din PIB-ul mondial și 70% din populația lumii.

Ionuț Bonoiu ZIARUL FINANACIAR