Animale, gladiatori, călători în timp: Da Vinci Learning

Ce şi cum – Gladiatorii

4 ianuarie 2014, ora 14:00

Colosseum-ul din Roma. Acum 2.000 de ani, aici aveau loc renumitele lupte de gladiatori. Până la 50.000 de oameni priveau aceste lupte sângeroase. Gladiatorii erau cei mai buni atleţi ai Romei antice. Când intrau în arenă, se luptau până la moarte. Intrarea era liberă, iar mâncarea şi băutură erau gratuite. “Pâine şi circ”: aşa doreau împăraţii romani să-şi demonstreze puterea să-şi câştige popularitatea. Primii gladiatori erau sclavi şi proveneau din tot Imperiul Roman. Erau obligaţi să lupte unul cu latul. Abia mai târziu, tot mai mulţi bărbaţi deveneau gladiatori de bună voie. În acest episod al serialului educativ „Ce şi cum”, Da Vinci Learning explică cine erau, cum trăiau şi de ce luptau

 

Animale geniale – Cozi care comunică

5 ianuarie 2014, ora 16:00

Seamănă cu maimuţele dar sunt de fapt nişte animale numite lemuri. Cuvântul “lemur” vine din latină şi înseamnă stafie. Din cauza ochilor mari, a sunetelor pe care le scot şi a faptului că sunt animale nocturne, oamenii credeau că sunt spirite de pe lumea cealaltă. În existenţa lor, cozile lor lungi sunt foarte importante. Cu ajutorul lor, lemurii vorbesc. Lemurii petrec mult timp pe sol, dar au labe scurte şi, în iarba înaltă, e uşor să rătăcească în grup. Singur, un lemur nu are şanse prea mari de supravieţuire. De aceea, lemurii îşi ridică coada deasupra ierbii, ca să vadă toţi unde sunt. Pe lângă comunicarea prin cozi, lemurii sunt capabili să scoată 15 sunete diferite prin intermediul cărora vorbesc între ei. Combinaţiile de sunete sunt atât de complexe încât pot comunica, spre exemplu, dacă atacul vine din aer sau de la sol, de la o pasăre sau un animal terestru. Lemurii sunt numai unul din animalele geniale prezentate astăzi de Stephen şi Gail.

 

Călători prin timp – Uimitoarele femei

11 ianuarie 2014, ora 10:00

În acest episod, le cunoaştem pe femeile renumite din istorie, de la faimoasa regină egipteană Cleopatra, la scriitoarea britanică Mary Shelley. O vom întâlni şi pe Elisabeta I, regina Angliei, al cincilea şi ultim monarh al casei Tudor. Când a preluat conducerea ţării, în 1558, aceasta era slabă şi sărăcită în urma numeroaselor războaie şi conflicte religioase. Elisabeta I a spus atunci că îi va purta de grijă ţării până la moarte. Astăzi, epoca elisabetană e considerată una dintre cele mai înfloritoare perioade ale Angliei. Pe lângă faptul că a transformat Anglia într-o mare putere, Elisabeta I a sprijinit o serie de mari gânditori ai timpului precum: William Shakespeare, Christopher Marlowe sau Ben Johnson.

 

Să-i cunoaştem pe marii artişti – Vincent van Gogh

12 ianuarie 2014, ora 12:30

Vincent van Gogh a fost unul dintre cei mai tragici artişti din toate timpurile. Viaţa i-a fost caracterizată de sărăcie şi numeroase depresii. Spre deosebire de cei mai mulţi artişti, a decis să devină pictor de abia la maturitate. Mai întâi, a încercat multe alte meserii, inclusiv cele de librar sau de pastor. Pe van Gogh îl atrăgea ideea de a-i ajuta pe cei săraci şi nefericiţi. În timp ce studia, ca să devină pastor, a hotărât să locuiască, muncească şi trăiască alături de cei mai săraci oameni care munceau cel mai greu. I-a însoţit pe mineri zi de zi şi a început să-i deseneze şi apoi picteze pe aceşti oameni marcaţi de sărăcie şi muncă. Din lucrările lui îndrăzneţe şi pline de culoare transpare dragoste de viaţă. Van Gogh obişnuia să spună că, atunci când picta, lucrurile păreau să meargă mult mai bine pentru el. Indiferent de ce picta, îşi transpunea toate sentimentele în muncă. A pictat câmpuri, floarea-soarelui, pe sine sau obiecte aparent banale şi lipsite de noimă. Găsea culori şi forme interesante oriunde privea, chiar şi la o pereche veche de pantofi sau câteva scaune.

 

A fost odată… Terra – Energia e pe terminate

18 ianuarie 2014, ora 13:30

Soarele nu e doar sursa întregii energii de pe Terra, ci şi a vieţii. Chiar înainte ca oamenii să înţeleagă asta, s-au întors instinctiv spre ceea ce considerau cel mai natural. Prima utilitate a Soarelui a fost să încălzească vietăţile. Apoi, a apărut altă sursă de energie: focul. Omul a învăţat să-l focul, ceea ce i-a permis să folosească energia solară stocată în lemn. Rând pe rând au fost descoperite şi alte forme de energie, de la vântul care împingea corăbiile marilor descoperitori sau morile de apă care irigau câmpurile la gazul care la 1829 ilumina Rue de la Paix din Paris. Au urmat epocile aburului, electricităţii, petrolului şi energiei atomice. Foamea de energie a devenit tot mai mare. Cantitatea de energie folosită a crescut de 100 de ori în doar un secol. În acest episod, vom învăţa care ar putea fi combustibilul nepoluant al viitorului.

 

Să învăţăm cu Harrison – Sunetul

19 ianuarie 2014, ora 13:00

Ce este sunetul şi de ce e sensibilă urechea noastră la vibraţii ale aerului? Care este diferenţa dintre sunet şi zgomot? De ce ne deranjează zgomotul scos de un motor defect dar ne încântă sunetul produs de o viară mânuită cu virtuozitate? În acest episod, Harrison răspunde la numeroase întrebări legate de sunet şi explică, printre altele, de ce, din punct de vedere muzical, sunetul e caracterizat de patru atribute: înălţime, durată, intensitate şi timbru.

 

Hrană pentru creier – Putem trăi sub apă

25 ianuarie 2014, ora 19:00

Acest serial îi familiarizează pe cei tineri cu ştiinţa prin intermediul unor întâmplări desprinse parcă din romanele de aventuri. Ştiaţi, spre exemplu, că în apă trăiesc mai multe specii decât pe uscat? Iar unele dintre ele sunt mamifere care respiră aer, la fel ca noi, oamenii? Cum de pot trăi sub apă? Putem construi o lume subacvatică pentru noi? Paula şi Andrew vor afla dacă este posibil să trăim, ne jucăm şi dormi sub apă, la fel ca mamiferele marine. Gazdele emisiunii vor merge şi la locul unei crime pentru a înţelege modul în care ştiinţa poate ajuta criminaliştii. Paula şi Andrew tratează diferitele subiecte într-un stil plăcut, inteligibil şi antrenant. Pot vorbi peştii? Şi dacă da, ce-şi spun? Au gemenii amprente identice? Putem zbura fără a urca într-un avion?

 

Marvi Hämmer – Rechinul – balenă

26 ianuarie 2014, ora 15:30

În fiecare an, în mai, se adună zeci de mii de locuitori ai mării în apa clară ca sticla de pe coastele insulelor Belize. În mijlocul lor, e cel mai mare peşte din lume: rechinul – balenă. Are o lungime de 14 m şi cântăreşte peste 15 t. Din păcate, prezenţa sa în mări e tot mai rară. Într-o oră, aceste animale sunt capabile să înghită 6.000 l de apă. Într-un filtru din fălci, asemănător cu un burete, planctonul principala lor hrană, rămâne agăţat în timp ce apa curge afară. Dar de ce se întâlnesc rechinii balenă şi toate celelalte animale în apele Mării Caraibilor? Şi de ce întotdeauna în luna mai? Aflaţi în această ediţie a magazinului ştiinţific prezentat de isteţul Marvi Hämmer.