Andrei Aradits, carismatic și visător

Versat, plin de farmec, Vladi Jianu este unul dintre managerii firmelor lui Varlam. Fost coleg cu Mihai, el este un oportunist care face jocurile patronului, dar își urmărește și propriile ambiții

Ce personaj interpretezi?
Vladi Jianu, un individ parșiv, care urmărește să-și atingă scopurile, indiferent de mijloacele pe care le folosește. Un personaj atăt de des întălnit în societatea de azi! Ai observat că au dispărut eroii? Nu vorbesc despre filmele de la Hollywood. (răde) În ziua de azi, valorile naționale, patriotismul, sunt absurde, mai ales că toate granițele cad. Idei pentru care să mori nu mai există. Oamenii au nevoie de idei pentru care să se zbată!

Crezi că oamenii se uită la telenovele pentru a suplini aceste nevoi?
Poate. Omul, în adăncul sufletului, are nevoie de extaz, are nevoie de idealuri. Superman a fost un erou și, din acest motiv, Christopher Reeve este unul dintre actorii mei preferați. Mi se pare senzațional ceea ce a făcut în Superman. Este ușor să interpretezi personaje negative. Ei bine, joacă unul care este total bun, minunat, perfect și dezinteresat. Este mult mai complicat!

De ce crezi că telenovelele au un public atăt de larg?
Oamenii urmăresc povestea. Se uită ca să uite! Este mai puțin important căt de bun actor ești. Povestea interesează: ce a mai făcut personajul, s-a îndrăgostit, are probleme, e fericit… Telenovela e un viciu. Ca și la reality show, ne uităm prin gaura cheii să vedem ce fac alții. Oamenii te identifică cu personajul. Nu există actori, ci personaje.

Care sunt avantajele că joci în telenovelă?
În primul rănd, avantajele pot fi de ordin financiar. În al doilea rănd, recunosc, atunci cănd mă duc vis-à-vis și nu au păine, vănzătoarea îmi spune: „Pentru dumneavoastră poate mai găsim una”. În rest, celebritatea mă lasă rece. Hai să fim serioși: actoria este o muncă lejeră, nu-ți rupe spatele. Am un copil de crescut, așa că totul e OK.

Ești căsătorit?
Da, am o soție care are 24 de ani și un copil de patru luni. Pe soție o cheamă Andreea, iar pe copil, Eric. Cănd m-am întălnit cu ea, nici unul dintre noi nu dădea relației noastre mai mult de o oră sau două. Pe cuvăntul meu de onoare! Iată că suntem căsătoriți și avem un copil. Ne-am cununat la catolici, unde căsătoria este definitivă: mai bine îți omori soția decăt să divorțezi. (răde) Petrecerea, masa și dansul au avut loc la Mc DonaldÂ’s, fiindcă ne călca pe nervi ideea de „marșul fripturii”, „dansul miresei” etc. Apoi a apărut copilul… Primele două luni cu Eric au fost groaznice: cănd nu mănca sau nu dormea, urla. Ne venea să ne aruncăm pe fereastră. În reclama la scutece nu e așa! (răde) Cred că sonoritatea e creată genetic ca să provoace panică. Vorbesc serios! Eu sunt destul de îndemănatic: îl iau în brațe, pot să-l schimb – nu am probleme. Dar cănd țipă la mine, mă panichez. Iar cănd eu mă panichez, el urlă și mai tare! Este un cerc vicios! (răde)

Ți-ai schimbat prioritățile o dată cu venirea copilului?
Nu. Încă nu sunt conștient de faptul că sunt tată. Dacă Eric va face numai jumătate din lucrurile pe care le făceam eu cănd eram mic, cred că o să albesc prematur!

Ce crezi despre conflictul dintre generații? De obicei, spui că tu nu o să faci la fel ca părinții tăi…
Da, sunt convins că există acest conflict! Mă sperie și mă fascinează în același timp!

Crezi că problemele sunt în fond aceleași sau sunt cu totul altele?
Sunt două tipuri de probleme: cele individuale, umane, cănd te întrebi ce cauți pe lumea asta, iubesc, nu iubesc, Dumnezeu, infinit etc. Apoi mai sunt problemele relativ false, cele de circumstanță. Mă întreb ce se va întămpla în viitor: au apărut măini de plastic, picioare de plastic, inimă de plastic, creier artificial – pănă la ce punct un om mai este om? Cyborg-ii sunt o realitate! Au apărut probleme noi, viteza le-a creat! Nu mă sperie globalizarea. Într-un fel, e un lucru bun: vom vorbi toți aceeași limbă, vor dispărea toate aceste absurdități legate de nații, religii, etnii etc. Uite, eu de exemplu sunt pe jumătate ungur. Ar fi culmea ca jumătate din mine să se lupte cu cealaltă jumătate. Mi se par atăt de penibile toate aceste probleme!

Ai un mesaj pentru cititori?
Oameni buni, nu vă pierdeți umorul! Sunt lucruri senzaționale care se întămplă în jurul nostru și pe care nu le vedem pentru că suntem prea ocupați: trebuie să ne luăm televizor, mașină, termopane etc. Ne bazăm foarte mult pe lucrurile materiale! Cred că ne dăm prea multă importanță! Fericirea e o chestie de opțiune, nu de circumstanță. Dacă am bagateliza problemele de zi cu zi, ar fi mult mai bine! Lucrurile de la care nu avem nici o așteptare tind să ne creeze surprize frumoase!

Data și locul nașterii: 18 decembrie 1973, București
Actori preferați: Peter OÂ’Toole, Shirley MacLaine
Scriitori preferați: Mark Twain
Activitatea profesională: Golem, regia Cătălina Buzoianu, Cabaret, regia Andreea Vulpe, Scripcarul pe acoperiș, regia Harry Eliad, Trandafirii roșii, regia Vlad Masaci, Turandot, regia Cătălina Buzoianu, Thomas A Becket, regia Adrian Pintea, Hamlet, regia Liviu Ciulei, Domnul și doamna Oval, regia Teo Herghelegiu, Cum se face?, regia Teo Herghelegiu, În familie, Legătura vinovată, regia Gerome Montponet, Un loc printre cei vii, Trei păzește, regia Ovidiu Georgescu

Acasa Magazin