Andreea Doinea – Umorul oltenesc din Serviciul Român de Comedie

03 11. 2009, 00:34

– Cum ai ajuns la Divertis?
Am fost chemată la o
probă şi, cum zice sora mea, „Am dat-o, am luat-o, am plecat!”. Mă
rog, nu a fost chiar aşa. A fost „Am dat-o, am plecat şi, după o
lungă aşteptare şi multe emo­­ţii, am primit vestea… Am luat-o!”.
M-am bucurat ca un copil. I-am su­nat pe ai mei, care, la un moment
dat, nu mai înţelegeau ce zic la te­lefon, nu ştiau dacă fata lor
plînge, mor­măie, chiţăie…

Eu am crescut cu umorul acestor oameni, îi admiram şi rîdeam cu ei.
Iar la filmări, avem „di tăti”! Am avut de filmat o sec­venţă în
care parodiam ce se întîmplă la bi­se­ricile din România cînd sînt
aduse moaş­te: îmbulzeală, lumea se calcă e­fectiv în picioare,
oamenii se bat, se înjură… Şi noi tre­buia să recreăm atmosfera
de acolo.

Mai în glumă, mai în serios, de la îm­pun­să­turi, po­şete în cap
date mai pe bune, at­mo­s­fera s-a încins ca în realitate, iar noi
am intrat foarte bine în pie­lea per­so­na­jelor, ast­fel că s-a
iscat o „bă­­tălie” pe cinste. A trebuit să se re­ia sec­ven­ţa de
cîteva ori, de­oa­re­ce operatorii nu se mai puteau ab­ţi­ne de
rîs.

– Eşti singura olteancă din grup? Care e ultimul banc despre
olteni pe care l-ai auzit?
Parcă da. Iar bancul sună
aşa: „Cum re­cunoşti un oltean într-o mul­ţime de oameni? Răspuns:
strigi şi cel care va răspunde… ăla e!”.

Divertis – Serviciul Român de Comedie
DUMINICĂ, 21.45, PRO TV