Andersen: povestea unei companii
Înființata în 1913 la Chicago, de profesorul universitar cu același nume, societatea de expertiza contabila Andersen și-a construit reputația internaționala pe baza serviciilor de audit financiar oferite companiilor.
Cu venituri de 9,3 miliarde de dolari în ultimul exercițiu financiar (încheiat la 31 august 2001) și 85.000 de angajați în 84 de state, Andersen este astazi nu numai în pericolul de a-și pierde poziția din fruntea clasamentului mondial al firmelor de audit, ci și de a disparea complet.
{i asta pentru ca firma de audit, angrenata în rasunatorul faliment al grupului energetic Enron, a plonjat într-o situație imposibil de controlat, care o poate conduce rapid la faliment.
În ciuda negocierilor din ultimele zile, Andersen nu a gasit nici un cumparator și a fost pusa sub acuzare, la 14 martie, pentru obstrucționarea justiției în cadrul scandalului Enron.
Dar care a fost parcursul cabinetului de audit pana la obținerea celei de-a cincea poziții în topul mondial al firmelor de profil?
Ascensiunea Andersen
În 1915, la doi ani dupa înființare, sub denumirea Andersen, DeLany & Co., cabinetul solicita ca impactul economic al unui eveniment semnificativ, cum este scufundarea unui vas de marfa, sa fie reflectat în registrul contabil al companiei de navigație respective.
A fost pentru prima data în istorie cand un auditor a solicitat dezvaluirea unui astfel de eveniment (produs dupa sfarșitul anului, dar înainte de apariția raportului de audit) pentru a asigura exactitatea auditului.
Firma este, de asemenea, prima din profesiunea contabila care adopta un program oficial de recrutare a angajaților din randul absolvenților de colegiu, în anul 1916.
Dupa demisia lui Clarence DeLany, în 1918, numele firmei este schimbat în Arthur Andersen & Co. Trei ani mai tarziu, aceasta deschide un birou în Washington D.C., și, dupa înca trei ani, începe sa dezvolte o filozofie de unificare a tuturor reprezentanțelor, astfel încat toate sa se exprime „printr-o voce unica”.
Pentru ca toți salariații sai sa acționeze ca un singur om, firma creeaza un comitet care standardizeaza practicile și procedurile contabile, în 1929.
În timpul crizei din anii ’30, Arthur Andersen aduce însemnate contribuții la stabilitatea economiei americane. Multe banci și instituții din SUA includ firma în randul celor mai demni de încredere și respectați consultanți.
În 1947, dupa moartea fondatorului Arthur Andersen, firma este aproape de dizolvare. Leonard Spacek are o intervenție salvatoare, devenind ulterior succesorul lui Arthur Andersen la conducerea firmei.
La mijlocul anilor ’50, Arthur Andersen & Co. face primul pas catre extinderea pe plan internațional, prin deschiderea unei reprezentanțe la Mexico City, iar în anul 1959 firma admite pentru prima data parteneri din alte țari decat SUA.
În 1968, succesul firmei este confirmat de veniturile sale, exprimate prin noua cifre, dupa ce crescusera de la 96,9 milioane de dolari (1967) la 115,6 milioane de dolari.
Expansiunea în Asia începe în 1972, prin deschiderea de reprezentanțe la Hong Kong și Singapore. Arthur Andersen Worldwide Organization publica, cu un an mai tarziu, primul raport anual al unei firme internaționale de servicii profesionale.
În 1976, este creata la Geneva entitatea administrativa globala a rețelei mondiale – Arthur Andersen, Societe Cooperative (SC).
La un an dupa, Arthur Andersen devine prima firma internaționala de servicii profesionale care publica rapoarte financiare auditate, iar în 1979 ajunge cea mai mare din lume, cu peste o mie de parteneri.
Ca reacție la schimbarile rapide și diverse ale domeniului contabil și de consultanța, Arthur Andersen Worldwide Organization creeaza o practica separata de consultanța.
Firma reorganizata își dubleaza veniturile în primii cinci ani, la 6,7 miliarde de dolari, în timp ce concurenții înregistreaza o creștere mai lenta.
În 1993, Arthur Andersen fuzioneaza cu compania nipona Asahi & Co., care devine o firma membra a Arthur Andersen, SC. Ca urmare, Arthur Andersen devine lidera și în regiunea Asia-Pacific, dupa continentul american.
În 2000, disputa dintre Arthur Andersen și Andersen Consulting – divizia de consultanța a cabinetului – este încheiata prin arbitrajul Camerei Internaționale de Comerț, cele doua organizații fiind separate legal.
Dreptul exclusiv de a utiliza numele Andersen este acordat Arthur Andersen, care ramane parte a Andersen Worldwide Organization. Cu un an mai tarziu, Arthur Andersen își schimba denumirea în Andersen.
La 1 ianuarie 2001, Andersen Consulting devine Accenture, schimbare de identitate pentru care consultanții societații ar trebui sa se felicite în prezent, într-un moment în care foștii lor colegi auditori de la Andersen vad formidabila notorietate a firmei întorcandu-se împotriva lor, dupa afacerea Enron.
În fapt, firma de audit contabil a continuat sa opereze în ambele domenii dupa „divorțul” de Accenture, pentru a nu se priva de activitatea extrem de rentabila de consiliere. Andersen oferea grupului Enron atat servicii de consultanța, cat și de audit contabil.
Acest melanj a fost blamat, la 11 martie, de „comitetul de supraveghere independent” – creat în februarie de Andersen și condus de fostul președinte al Rezervei Federale a SUA, Paul Volcker. Comitetul a recomandat, în cele din urma, o separare definitiva a activitaților de audit și de consultanța, considerata indispensabila pentru a asigura „independența și integritatea practicilor de audit ale Andersen”.
În apararea sa, Andersen poate argumenta ca marii sai concurenți procedau la fel. De-abia la 31 ianuarie, în urma afacerii Enron, PricewaterhouseCoopers (PwC) și-a anunțat decizia de a se desparți de divizia sa de consultanța în management, PwC Consulting, prin introducerea acesteia la bursa.
Deloitte Touche Tohmatsu a facut un anunț similar în februarie, fara a preciza modalitațile sciziunii. Aceste operațiuni raspund dorinței autoritaților bursiere americane, care doresc auditori independenți.
Explicația acestor schimbari provine din faptul ca, în întreaga lume, unda de șoc a colapsului Enron s-a propagat cu o violența neașteptata.
Grupul energetic, al șaptelea din SUA, cu o cifra de afaceri de peste 100 miliarde de dolari, s-a prabușit în șase saptamani, la sfarșitul lui 2001.
Un proces cu statul
Andersen a fost pusa sub acuzare, la 14 martie, pentru obstrucționarea justiției, dupa ce recunoscuse ca a distrus unele registre contabile ale Enron. Punerea sub acuzație a intervenit la doua luni de la lansarea investigației în cazul falimentului.
În opinia reprezentanților Andersen, care a fost auditorul grupului energetic pana în luna ianuarie, cand a fost concediat, acuzația reprezinta „un abuz grav de putere al guvernului”.
Procesul va începe la 6 mai, în fața unui tribunal din Houston (Texas), unde Andersen a anunțat deja ca va pleda nevinovat.
Potrivit procurorului general adjunct Larry Thompson, acuzația se refera la distrugerea în mod deliberat a unor probe relevante pentru anchetatori.
„Portbagajele a zeci de mașini au fost încarcate la sediile Andersen și Enron cu tone de documente, cu scopul distrugerii acestora”, a mai spus Thompson.
Anchetatorii considera ca partenerii Andersen și-au anunțat, la randul lor, angajații sa distruga imediat documentele legate de cazul Enron.
Aceasta strategie a început, potrivit Departamentului Justiției, la numai cateva zile dupa ce Enron și-a alertat auditorul, pe data de 19 octombrie 2001, cu privire la o investigație lansata de Comisia de supraveghere a operațiunilor bursiere – Securities and Exchange Commission (SEC) – asupra activitaților sale.
Investigația SEC a fost determinata de faptul ca Enron a raportat, pe 16 octombrie, primele pierderi trimestriale din ultimii patru ani, ca urmare a performanțelor slabe consemnate de parteneriatele pe care le-a încheiat.
Procurorul general adjunct al Statelor Unite a mai aratat ca documentele Enron au fost distruse atat în Houston, la sediul central al Andersen, cat și în Portland și Chicago, precum și la Londra, începand cu sfarșitul lunii octombrie a anului trecut și pana în prima parte a lunii noiembrie. La acea data, Andersen știa deja ca acele documente erau relevante pentru ancheta.
Pedeapsa maxima pentru acuzația sub care Andersen a fost pusa este plata unei amenzi de 500.000 de dolari și punerea sub supraveghere pe o perioada de cinci ani. Nici o persoana fizica din cadrul companiei nu a fost pusa sub acuzație.
Viitorul Andersen este sumbru, mai ales daca se ține cont ca, în istoria de peste doua secole a Wall Street, nici o firma importanta nu a supraviețuit unui proces de acest gen.
Cabinetele Andersen din Spania au rupt deja legaturile cu firma internaționala, iar cele din Marea Britanie și Australia doresc și ele sa paraseasca rețeaua mondiala.
Cum s-a putut ajunge aici? Așa cum rezuma un analist, „acest caz concentreaza toate erorile”. Timp de ani întregi, conturile Enron au fost manipulate cu complicitatea mai mult sau mai puțin activa a auditorilor, avocaților și bancilor sale.
Aceasta deriva a scapat complet de sub tutela autoritaților bursiere americane, ca și de sub cea a analiștilor financiari, a agențiilor de rating, a gestionarilor de fonduri și a jurnaliștilor.
În cautarea unei soluții Pentru a evita falimentul, Enron a încercat în van, în urma cu patru luni, sa încheie un acord de cumparare cu concurentul sau Dynegy. Discreditat dupa implicarea în scandalul Enron, Andersen se afla, astazi, în fața aceleiași soluții, cautand cu disperare un salvator.
Punerea sub acuzație, exodul clienților și refuzul salariaților și acționarilor Enron de a negocia o reglementare amiabila sunt tot atatea lovituri mortale; niciodata, pana în prezent, un cabinet de audit nu a fost pus sub acuzație de justiția federala americana.
„Zilele Andersen, ca societate independenta, sunt numarate. Vaporul se scufunda. Trebuie salvat ce se mai poate „, a explicat Itzhak Sharav, profesor de contabilitate la Universitatea Columbia. Remediul propus de comitetul de supraveghere independent creat de Andersen, și anume separarea definitiva a activitaților de audit și a celor de consultanța, pare tardiv.
De la începutul anului, firma a pierdut 70 de clienți importanți, printre care se afla grupul farmaceutic Merck, compania aeriana Delta Air Lines, SunTrust Bank și specialistul în credit imobiliar Freddie Mac. International Paper și Dynegy ar putea proceda similar în urmatoarele zile.
Saptamana trecuta, Fedex și banca regionala Riggs National au decis, la randul lor, sa se separe de Andersen. Pentru a opri hemoragia, firma ar fi dispusa sa se vanda, în totalitate sau parțial. Deocamdata, negocierile începute cu Deloitte și cu Ernst & Young au eșuat, din cauza incertitudinilor ce planeaza asupra situației judiciare a Andersen.
Deși este cea mai mica din primele cinci firme mondiale de audit, Andersen numara totuși 2.300 de companii listate la bursa în clientela sa. Un alt concurent, KPMG, va începe negocieri cu Andersen în vederea fuzionarii tuturor activitaților mondiale din afara Statelor Unite.
Aceasta operațiune ar da naștere celui de-al doilea grup mondial de audit, dupa PricewaterhouseCoopers (PwC). Proiectul a primit, însa, o lovitura dura prin anunțul unor alianțe separate în Rusia și China, acțiuni ce ar putea fi imitate și în alte regiuni ale lumii.
Filiala rusa a Andersen își va uni activitațile cu Ernst and Young. În China și la Hong Kong, partenerii Andersen vor fuziona cu PwC. În ceea ce privește activitațile din SUA, comitetul de supraveghere independent condus de Paul Volcker a propus, la 22 martie, sa preia controlul Andersen pentru a lansa un plan de salvare al cabinetului de audit.
Daca partenerii Andersen vor accepta oferta, comitetul de supraveghere va deveni un „comitet de conducere” al Andersen, care va fi prezidat de Paul Volcker.
Comitetul, care va fi format din specialiști ai auditului contabil, precum fostul președinte al cabinetului Deloitte and Touche Michael Cook, „va face schimbarile necesare în structura și conducerea Andersen”.
Planul de salvare propus de Volcker cuprinde o serie de condiții, printre care se afla renunțarea la acuzațiile împotriva cabinetului.
Departamentul Justiției trebuie sa „ia în calcul modificarea abordarii sale”, deoarece „noul” cabinet Andersen propune sa nu-și asume responsabilitațile predecesorului sau, a explicat comitetul de supraveghere.
Conducerea Andersen a adoptat aceeași poziție, exprimandu-și dorința ca „Departamentul Justiției sa examineze cu atenție propunerile dl. Volcker și sa ajunga la o concluzie fondata pe interesele piețelor noastre de capital”.
O alta condiție stabilita de comitet a fost necesitatea de a ajunge la un acord amiabil cu SEC și cu toți reclamanții din afacerea Enron. Sumele care vor fi varsate în cadrul acestor acorduri va trebuie sa fie limitate, pentru a ține cont de „resursele reduse” ale Andersen, a subliniat comitetul de supraveghere.
În afara acuzației Departamentului de Justiție, Andersen este și ținta unei anchete a SEC și a multiplelor plangeri provenite din partea salariaților, acționarilor și creditorilor Enron, care au pierdut miliarde de dolari o data cu falimentul grupului texan.
Chiar daca acționarii și creditorii Enron, SEC și Departamentul de Justiție vor accepta o soluție amiabila, propunerea lui Volcker pare sa fi venit prea tarziu pentru a opri retragerea clienților. „Aceasta ar fi fost o strategie mult mai buna în urma cu doua saptamani decat este acum”, a apreciat David E. Greene din cadrul Kelley School of Business (Universitatea Indiana).
„Dar propunerea lui Volcker, deși tarzie, este rezonabila. Sa speram ca va merge”, a conchis el.
Concurenții Andersen
În urma cu patru ani, Pricewaterhouse absorbea Coopers & Lybrand, dand naștere primului grup mondial de consultanța și de audit din lume – PricewaterhouseCoopers.
Cifra sa afaceri a atins 22,3 miliarde de dolari (25,5 miliarde de euro) în anul 2001, dupa o creștere de opt procente fața de 2000.
Cifra de afaceri este realizata, în proporție de 39%, de activitațile sale contabile. PricewaterhouseCoopers este prezent în 150 de state, unde are o forța de munca de 150.000 salariați.
Aflat pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari firme de audit din lume, Deloitte Touche Tohmatsu a avut venituri de 12,4 miliarde de dolari în anul trecut, în creștere cu 10,7% fața de 2000, din care circa 40% au provenit din operațiunile de audit. Angajații sai din întreaga lume sunt în numar de 95.000.
Al treilea grup mondial de audit și consultanța – KPMG – înregistreaza o cifra de afaceri de 11,7 miliarde de dolari, în creștere cu noua procente fața de exercițiul anterior.
Aproape 50% din aceasta este generata de activitațile de audit. Forța sa de munca este formata din 100.000 de salariați.
Cifra de afaceri a cabinetului Ernst & Young a atins 9,8 miliarde de dolari în anul 2001, fiind cu șapte procente mai mare decat în 2000 și realizata, în proporție de 57%, de operațiunile de audit. Numarul angajaților Ernst & Young este de 84.000 persoane.
Mihaela AndrieșZIARUL FINANCIAR