Se ştie că Amsterdamul este una dintre cele mai curate capitale europene. Au şi olandezii parte de gunoi pe străzi, însă nu se compară cu situaţia din Bucureşti. ”Olandezii nu aruncă nimic pe jos – e vorba de educaţie şi amenzi. Primul test de separare a gunoaielor menajere a avut loc acolo în 1920. Turiştii sînt ceva mai necivilizaţi şi aruncă resturi menajere în canale, dar gunoierii curăţă apa non-stop. Aş minţi dacă aş spune că n-am văzut gunoi: de două ori pe săptămînă, străzile din centrul istoric se umplu seara de mormane de gunoi, chiar şi în faţa Palatului Regal – spre stupoarea turiştilor! Dar maşinile îl strîng într-o jumătate de oră, pentru că este foarte preţios: o staţie uriaşă de incinerare îl transformă în biogaz, care apoi produce energie pentru tramvaie şi metrou”, povesteşte reporterul PRO TV. Ce a surprins-o cel mai tare în capitala Olandei? ”Nu există nici un autobuz în oraş! Doar tramvaie şi biciclete. Oraşul este atît de frumos şi de colorat încît te năuceşte. Oamenii sînt de o toleranţă incredibilă. Amsterdamul arată ca turnul Babel, sînt 168 de etnii care trăiesc acolo şi, totuşi, totul funcţionează perfect. Primăria şi consilierii locali încearcă să atragă în oraş talente, de aceea au o politică fantastică în ceea ce priveşte educaţia, locuinţele sociale, imigrarea”.
Punctele ”slabe”
Şi, totuşi, Amsterdamul are şi el punctele lui slabe… ”Am vorbit cu jurnalişti, cu funcţionari, cu bătrîni, cu tineri, cu imigranţi români şi străini – nu se plîng de autorităţi! Sînt mulţumiţi. Doar unul dintre ei mi se plîngea că în oraş se vorbesc 168 de limbi, iar el nu ştie decît trei. Se mai răzvrătesc oamenii cînd apare un nou proiect imobiliar, dar, la referendumurile organizate pentru aprobarea sau blocarea proiectelor, toate au trecut. Îi nemulţumeşte, totuşi, ceva: poate ştiţi că pe lîngă marijuana şi haşiş, la Amsterdam este legală şi vînzarea ciupercilor halucinogene. Acestea dau stări foarte ciudate, iar trei turişi care au consumat ciuperci pentru senzaţii tari s-au aruncat de pe fereastra hotelului. Olandezii au cerut primăriei să interzică vînzarea acestor halucinogene. Proiectul de hotărîre de consiliu este încă în discuţie”. Cum se circulă prin Amsterdam? ”Foarte greu dacă nu ştii să mergi pe bicicletă! Taxiul este îngrozitor de scump şi nu poate opri niciodată acolo unde vrei tu să te lase. Altfel, oraşul – cu suprafaţa asemănătoare a Bucureştiului – se poate străbate în 20 de minute cu tramvaiul. Acum, autorităţile lucrează la linia de metrou nord-sud, care va străbate întreg Amsterdamul în 15 minute”.
Felinarele roşii
Amsterdamul este administrat de 14 primării de sector, care funcţionează asemănător cu cele bucureştene. ”Diferenţa este că întregul centru istoric aparţine unei singure primării, nu este împărţit pe bucăţi – lucru foarte important pentru luarea deciziilor”, povesteşte Anca. Străzile cu felinarele roşii reprezintă o altă atracţie ”turistică” a Amsterdamului, pe care autorităţile încearcă să o schimbe: ”Cartierul felinarelor roşii este parte a centrului istoric al Amsterdamului. Sînt aceleaşi căsuţe înguste, ca toate celelalte, doar că au în fereastră fetele sau travestiţii care oferă servicii sexuale. Dacă scoţi aparatul de fotografiat sau camera video din geantă, se isterizează şi imediat apar peştii care te întreabă de sănătate! Deşi prostituţia e legală în Amsterdam, autorităţile vor să schimbe faţa acestui cartier,