Amintiri din copilărie despre Paşte

Anca Dumitra
„Principala tradiţie în familia noastră de Paşte este aceea de a lua Lumină. Sâmbătă noapte se merge la biserică pentru a lua lumina de la preot. La noi se respectă şi acum spălatul pe faţă în dimineaţa Paştelui: într-un vas cu apă neîncepută, se pune un ou roşu şi un ban de argint, apoi te speli de faţă. După care începe ciocnitul ouălelor. Urmează prânzul în familie şi apoi musafiri pe la casele finilor, cine are. Şi cum ai mei au destui, să zicem că ne mutăm din casă în casă.”

Mihai Rait Dragomir
„Sărbătorile de Paşte le-am petrecut în fiecare an la bunici, la ţară, la Giurgeni. Mergeam împreună cu toată familia acolo, mă întâlneam cu rudele, cu prieteni din copilărie. Sigur că respectam tradiţiile şi ciocneam ouă roşii, ai mei pregăteau masa cu mâncărurile tradiţionale, însă de fiecare data reuşeam cumva să fac şi câte o boacănă. Îmi amintesc că într-un an am mers cu Bobo (n.r. Mihai Bobonete) – ne ştim de foarte, foarte mulţi ani – la biserică, la Slujba de Înviere. Am intrat noi în biserică, am aşteptat cuminţi să luăm lumină… numai că, la un moment dat, nu ştiu cum am ţinut lumânările, ca din greşeală i-am ars părul unei femei de lângă noi. Va daţi seama ce urecheală ne-am luat acasă!”