Alunecare de biserica

de Ovidiu Gancea

Doua motive de suparare ar avea enoriașii ortodocși din Graniceri și ambele sunt legate de biserica. Sfântul lacaș a fost cladit pe una dintre ciudațeniile locului. „Dâmbul”, cum îi spun localnicii, este singura movila din acea zona de pusta, fiind amplasata în apropierea terenului de fotbal și a birtului. De la o vreme, chiar prea aproape.

Ușor spre nord

Nimeni din Graniceri nu știe motivul ridicarii bisericii pe masa de pamânt, singurul lucru cert fiind ca aceasta o ia la vale. Construit în anul 1705, lacașul a suferit prima reparație capitala în 1911, când i s-a prabușit turnul. Dupa 90 de ani de verticalitate absoluta, de la înalțimea sa de 32 de metri, turnul a început din nou sa se încline, iar o parte a brâului ce strânge „Dâmbul” a crapat în partea dinspre nord, indicând o presiune a masei de pamânt. Primarul, Gheorghe Farcu, spune ca grinzile din partea superioara au putrezit din cauza apei infiltrate prin acoperiș. O prima tentativa de reparare a avut loc în 1986, dar ea a fost superficiala. Primarul afirma ca problema a fost rezolvata, turnul fiind consolidat în aceasta vara, cu ajutorul financiar al Universitații de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Îl contrazice însa Eva Faur, soția preotului, care susține ca acesta a început iar sa se deplaseze: „Cine se uita atent, vede ca se înclina ușor spre nord”. Si chiar are dreptate.

Zâzania locala

Cum un necaz nu vine niciodata singur, chiar daca e vorba de Casa Domnului, comunitatea locala se confrunta și cu un conflict mocnit între o parte a enoriașilor, susținuți de primarie, și preotul Aurel Faur. Motivele acestei zâzanii sunt însa mult la mai vedere decât cauzele alunecarii lacașului. „Chiar daca nu era problema noastra, pentru ca biserica are un preot, primaria s-a implicat în repararea cladirii. Am umblat dupa donații de la cetațeni și le-am pus într-un cont separat la CEC, fara sa-i dam banii preotului, pentru nu aveam încredere ca vor fi gestionați cum trebuie. De acolo s-au platit toate reparațiile”, spune cu naduf primarul. El este susținut și de administratorul locașului, epitropul Petru Gros, care face parte din consiliul bisericesc. Si cum sa nu fie, de vreme ce și numarul enoriașilor a început sa o ia la vale în ultimii 15 ani, de când aceștia sunt pastoriți de parintele Aurel Faur.

O biserica, doua parohii

Conform epitropului, doar 225 din cele peste 300 de familii ortodoxe din Graniceri se mai afla în evidențele lacașului. „Problema a aparut dupa sosirea în parohie a parintelui Aurel Faur, în 1986. Stam în biserica și nu avem credincioși. Oamenii nu au încredere în el”, spune Petru Gros. Se pare ca lipsa de la biserica a satenilor este alimentata de apucaturile bahice ale nupreacuviosului preot, acesta fiind adesea de gasit chiar în birtul comunal. Localnicii au preferat sa dea banii pentru repararea bisericii primarului și grupului de credincioși organizați de acesta, fiind astfel convinși ca nu se vor transforma în tarie. O parte dintre ei au semnat chiar un memoriu, înaintat Protopopiatului Arad în 1999, care însa nu a avut ecoul scontat. Enoriașii așteapta acum ca un consatean, tânarul Petru Ardelean, sa termine Facultatea de Teologie, pentru a solicita la Episcopie înființarea celei de-a doua parohii în comuna. Daca brâul „Dâmbului” nu va fi consolidat cât mai iute, s-ar putea ca ei sa aiba nevoie și de o noua biserica.

Comuna multiconfesionala

La ultimul recensamânt, comuna Graniceri numara 1.285 de suflete, având în administrare și satul Siclau, cu 1.177. În ultimii zece ani, în casele celor plecați la oraș s-au mutat vreo 35 de familii din județul Bistrița-Nasaud. Pe lânga biserica ortodoxa, în comuna se mai afla una romano-catolica, una baptista și una penticostala. Batrânii locului îi mai spun satului și Ottlca, așa cum se numea pe vremea Imperiului Austro-Ungar, denumire schimbata în Graniceri dupa primul razboi mondial. De remarcat ca, deși așezarea se afla la doar cinci kilometri de granița cu Ungaria, locuitorii sai au fost români, șvabi și țigani.

Afundimea secata

Un alt monument al comunei este fântâna arteziana, cu patru guri de apa, amplasata în parcul din apropierea caminului cultural. Ea a fost data în folosința în urma cu 103 ani, dupa cum scrie (în româna și maghiara) pe placile montate pe soclu: „Sa edificat pe spessele comunei OTTLACA în anul 1898. Afundimea 280 m”. Dupa ce apa a curs fara încetare aproape un secol, pe la începutul anilor ’80, presiunea a început scada, iar mai apoi jetul a disparut. Primaria a încercat în doua rânduri sa mareasca adâncimea de captare a apei. În timpul lucrarilor, statuia a cazut de pe soclu, capul zeului Neptun fiind facut bucați. El a fost apoi refacut din ciment, statuia strajuind acum o arteziana secata.

„Fântâna mai funcționeaza cu apa trasa de la turnul de apa. De sarbatori sau la meciurile de fotbal îi dam drumul sa curga de la robinetul montat în primarie. Ea este doar pentru prezentare, pentru ca pe cei de aici puțin îi intereseaza fântâna sau pe cine reprezinta statuia” Primarul Gheorghe Farcu

declarație

„Nimeni nu știe cauza pentru care biserica noastra a fost facuta pe >. A fost proiectata de aceeași persoana care a conceput și biserica din Chitichaz, Ungaria. Cele doua lacașuri sunt identice” Primarul comunei Graniceri, Gheorghe Farcu

declarație –

„Numarul credincioșilor care vin la biserica a scazut îngrijorator în ultimii 10-15 ani. Problema a aparut dupa sosirea în parohie a parintelui Aurel Faur, în 1986. Oamenii nu au încredere în el” Petru Gros, epitropul bisericii

declarație

„Cine se uita atent, vede ca se înclina ușor spre nord” Eva Faur, soția parintelui

Problema se cunoaște

Despre problema parintelui Faur, parintele protopop Iov Oradan spune ca e veche și se cunoaște. „Noi nu putem decât sa luam la cunoștința ce se întâmpla și sa informam Episcopia, care este forul nostru tutelar. Protopopiatul constata și face propuneri. Ce masuri se iau apoi, daca se iau, nu mai este de competența noastra. Referitor la posibilitatea numirii a înca unui preot, noi știm ca în Graniceri au fost la un moment dat chiar trei. Acum așteptam rezultatele recensamântului de anul viitor pentru a afla câți credincioși sunt acolo”, zice parintele. Sfinția sa crede ca numarul celor care-și platesc taxele la biserica este irelevant, dat fiind ca exista mulți credincioși, în special pensionari de la CAP, care nu au bani.

Mâna de la mâna

Lucrarile de reparații la turnul bisericii au fost facute în vara acestui an de angajații Universitații „Vasile Goldiș” din Arad. „Am avut 5 sau 6 oameni detașați acolo. Au stat cam trei saptamâni. Am pus și noi, mâna de la mâna, au mai pus și satenii pentru materiale”, spune Izabela Alic, șefa serviciului administrativ din cadrul universitații aradene. Materialele au fost cumparate din banii adunați de comitetul bisericesc al comunei Graniceri, care mai trebuie sa procure doar câteva folii de tabla pentru acoperirea totala a turnului. „La fondurile adunate a contribuit și domnul rector Aurel Ardelean, care a donat un milion de lei, printre primii”, precizeaza primarul Gheorghe Farcu.

Biserica geamana din Ungaria

O alta biserica ortodoxa, construita dupa aceleași planuri cu cea din Graniceri, se afla în localitatea Ketegyhaza (în românește Chitichaz) din județul Bekes, Ungaria. Este o comuna locuita, în majoritate, de cetațeni de etnie româna. Lacașul a fost construit în 1779. Pe atunci, Graniceriul purta denumirea de Puszta-Ottlaka. Bisericile din Ketegyhaza și Puszta-Ottlaka au fac parte dintr-un lanț de lacașe ortodoxe ridicate în vechea zona Hajdu-Bihar.(Aradeanul)

de Ovidiu Gancea

Doua motive de suparare ar avea enoriașii ortodocși din Graniceri și ambele sunt legate de biserica. Sfântul lacaș a fost cladit pe una dintre ciudațeniile locului. „Dâmbul”, cum îi spun localnicii, este singura movila din acea zona de pusta, fiind amplasata în apropierea terenului de fotbal și a birtului. De la o vreme, chiar prea aproape.

Ușor spre nord

Nimeni din Graniceri nu știe motivul ridicarii bisericii pe masa de pamânt, singurul lucru cert fiind ca aceasta o ia la vale. Construit în anul 1705, lacașul a suferit prima reparație capitala în 1911, când i s-a prabușit turnul. Dupa 90 de ani de verticalitate absoluta, de la înalțimea sa de 32 de metri, turnul a început din nou sa se încline, iar o parte a brâului ce strânge „Dâmbul” a crapat în partea dinspre nord, indicând o presiune a masei de pamânt. Primarul, Gheorghe Farcu, spune ca grinzile din partea superioara au putrezit din cauza apei infiltrate prin acoperiș. O prima tentativa de reparare a avut loc în 1986, dar ea a fost superficiala. Primarul afirma ca problema a fost rezolvata, turnul fiind consolidat în aceasta vara, cu ajutorul financiar al Universitații de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Îl contrazice însa Eva Faur, soția preotului, care susține ca acesta a început iar sa se deplaseze: „Cine se uita atent, vede ca se înclina ușor spre nord”. Si chiar are dreptate.

Zâzania locala

Cum un necaz nu vine niciodata singur, chiar daca e vorba de Casa Domnului, comunitatea locala se confrunta și cu un conflict mocnit între o parte a enoriașilor, susținuți de primarie, și preotul Aurel Faur. Motivele acestei zâzanii sunt însa mult la mai vedere decât cauzele alunecarii lacașului. „Chiar daca nu era problema noastra, pentru ca biserica are un preot, primaria s-a implicat în repararea cladirii. Am umblat dupa donații de la cetațeni și le-am pus într-un cont separat la CEC, fara sa-i dam banii preotului, pentru nu aveam încredere ca vor fi gestionați cum trebuie. De acolo s-au platit toate reparațiile”, spune cu naduf primarul. El este susținut și de administratorul locașului, epitropul Petru Gros, care face parte din consiliul bisericesc. Si cum sa nu fie, de vreme ce și numarul enoriașilor a început sa o ia la vale în ultimii 15 ani, de când aceștia sunt pastoriți de parintele Aurel Faur.

O biserica, doua parohii

Conform epitropului, doar 225 din cele peste 300 de familii ortodoxe din Graniceri se mai afla în evidențele lacașului. „Problema a aparut dupa sosirea în parohie a parintelui Aurel Faur, în 1986. Stam în biserica și nu avem credincioși. Oamenii nu au încredere în el”, spune Petru Gros. Se pare ca lipsa de la biserica a satenilor este alimentata de apucaturile bahice ale nupreacuviosului preot, acesta fiind adesea de gasit chiar în birtul comunal. Localnicii au preferat sa dea banii pentru repararea bisericii primarului și grupului de credincioși organizați de acesta, fiind astfel convinși ca nu se vor transforma în tarie. O parte dintre ei au semnat chiar un memoriu, înaintat Protopopiatului Arad în 1999, care însa nu a avut ecoul scontat. Enoriașii așteapta acum ca un consatean, tânarul Petru Ardelean, sa termine Facultatea de Teologie, pentru a solicita la Episcopie înființarea celei de-a doua parohii în comuna. Daca brâul „Dâmbului” nu va fi consolidat cât mai iute, s-ar putea ca ei sa aiba nevoie și de o noua biserica.

Comuna multiconfesionala

La ultimul recensamânt, comuna Graniceri numara 1.285 de suflete, având în administrare și satul Siclau, cu 1.177. În ultimii zece ani, în casele celor plecați la oraș s-au mutat vreo 35 de familii din județul Bistrița-Nasaud. Pe lânga biserica ortodoxa, în comuna se mai afla una romano-catolica, una baptista și una penticostala. Batrânii locului îi mai spun satului și Ottlca, așa cum se numea pe vremea Imperiului Austro-Ungar, denumire schimbata în Graniceri dupa primul razboi mondial. De remarcat ca, deși așezarea se afla la doar cinci kilometri de granița cu Ungaria, locuitorii sai au fost români, șvabi și țigani.

Afundimea secata

Un alt monument al comunei este fântâna arteziana, cu patru guri de apa, amplasata în parcul din apropierea caminului cultural. Ea a fost data în folosința în urma cu 103 ani, dupa cum scrie (în româna și maghiara) pe placile montate pe soclu: „Sa edificat pe spessele comunei OTTLACA în anul 1898. Afundimea 280 m”. Dupa ce apa a curs fara încetare aproape un secol, pe la începutul anilor ’80, presiunea a început scada, iar mai apoi jetul a disparut. Primaria a încercat în doua rânduri sa mareasca adâncimea de captare a apei. În timpul lucrarilor, statuia a cazut de pe soclu, capul zeului Neptun fiind facut bucați. El a fost apoi refacut din ciment, statuia strajuind acum o arteziana secata.

„Fântâna mai funcționeaza cu apa trasa de la turnul de apa. De sarbatori sau la meciurile de fotbal îi dam drumul sa curga de la robinetul montat în primarie. Ea este doar pentru prezentare, pentru ca pe cei de aici puțin îi intereseaza fântâna sau pe cine reprezinta statuia” Primarul Gheorghe Farcu

declarație

„Nimeni nu știe cauza pentru care biserica noastra a fost facuta pe >. A fost proiectata de aceeași persoana care a conceput și biserica din Chitichaz, Ungaria. Cele doua lacașuri sunt identice” Primarul comunei Graniceri, Gheorghe Farcu

declarație –

„Numarul credincioșilor care vin la biserica a scazut îngrijorator în ultimii 10-15 ani. Problema a aparut dupa sosirea în parohie a parintelui Aurel Faur, în 1986. Oamenii nu au încredere în el” Petru Gros, epitropul bisericii

declarație

„Cine se uita atent, vede ca se înclina ușor spre nord” Eva Faur, soția parintelui

Problema se cunoaște

Despre problema parintelui Faur, parintele protopop Iov Oradan spune ca e veche și se cunoaște. „Noi nu putem decât sa luam la cunoștința ce se întâmpla și sa informam Episcopia, care este forul nostru tutelar. Protopopiatul constata și face propuneri. Ce masuri se iau apoi, daca se iau, nu mai este de competența noastra. Referitor la posibilitatea numirii a înca unui preot, noi știm ca în Graniceri au fost la un moment dat chiar trei. Acum așteptam rezultatele recensamântului de anul viitor pentru a afla câți credincioși sunt acolo”, zice parintele. Sfinția sa crede ca numarul celor care-și platesc taxele la biserica este irelevant, dat fiind ca exista mulți credincioși, în special pensionari de la CAP, care nu au bani.

Mâna de la mâna

Lucrarile de reparații la turnul bisericii au fost facute în vara acestui an de angajații Universitații „Vasile Goldiș” din Arad. „Am avut 5 sau 6 oameni detașați acolo. Au stat cam trei saptamâni. Am pus și noi, mâna de la mâna, au mai pus și satenii pentru materiale”, spune Izabela Alic, șefa serviciului administrativ din cadrul universitații aradene. Materialele au fost cumparate din banii adunați de comitetul bisericesc al comunei Graniceri, care mai trebuie sa procure doar câteva folii de tabla pentru acoperirea totala a turnului. „La fondurile adunate a contribuit și domnul rector Aurel Ardelean, care a donat un milion de lei, printre primii”, precizeaza primarul Gheorghe Farcu.

Biserica geamana din Ungaria

O alta biserica ortodoxa, construita dupa aceleași planuri cu cea din Graniceri, se afla în localitatea Ketegyhaza (în românește Chitichaz) din județul Bekes, Ungaria. Este o comuna locuita, în majoritate, de cetațeni de etnie româna. Lacașul a fost construit în 1779. Pe atunci, Graniceriul purta denumirea de Puszta-Ottlaka. Bisericile din Ketegyhaza și Puszta-Ottlaka au fac parte dintr-un lanț de lacașe ortodoxe ridicate în vechea zona Hajdu-Bihar.

CU UN PREOT MEREU AGHEZMUIT, BISERICA ORTODOXA DIN GRANICERI O IA LA VALE SPRE TERENUL DE FOTBAL
de Ovidiu Gancea

Doua motive de suparare ar avea enoriașii ortodocși din Graniceri și ambele sunt legate de biserica. Sfântul lacaș a fost cladit pe una dintre ciudațeniile locului. „Dâmbul”, cum îi spun localnicii, este singura movila din acea zona de pusta, fiind amplasata în apropierea terenului de fotbal și a birtului. De la o vreme, chiar prea aproape.

Ușor spre nord

Nimeni din Graniceri nu știe motivul ridicarii bisericii pe masa de pamânt, singurul lucru cert fiind ca aceasta o ia la vale. Construit în anul 1705, lacașul a suferit prima reparație capitala în 1911, când i s-a prabușit turnul. Dupa 90 de ani de verticalitate absoluta, de la înalțimea sa de 32 de metri, turnul a început din nou sa se încline, iar o parte a brâului ce strânge „Dâmbul” a crapat în partea dinspre nord, indicând o presiune a masei de pamânt. Primarul, Gheorghe Farcu, spune ca grinzile din partea superioara au putrezit din cauza apei infiltrate prin acoperiș. O prima tentativa de reparare a avut loc în 1986, dar ea a fost superficiala. Primarul afirma ca problema a fost rezolvata, turnul fiind consolidat în aceasta vara, cu ajutorul financiar al Universitații de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Îl contrazice însa Eva Faur, soția preotului, care susține ca acesta a început iar sa se deplaseze: „Cine se uita atent, vede ca se înclina ușor spre nord”. Si chiar are dreptate.

Zâzania locala

Cum un necaz nu vine niciodata singur, chiar daca e vorba de Casa Domnului, comunitatea locala se confrunta și cu un conflict mocnit între o parte a enoriașilor, susținuți de primarie, și preotul Aurel Faur. Motivele acestei zâzanii sunt însa mult la mai vedere decât cauzele alunecarii lacașului. „Chiar daca nu era problema noastra, pentru ca biserica are un preot, primaria s-a implicat în repararea cladirii. Am umblat dupa donații de la cetațeni și le-am pus într-un cont separat la CEC, fara sa-i dam banii preotului, pentru nu aveam încredere ca vor fi gestionați cum trebuie. De acolo s-au platit toate reparațiile”, spune cu naduf primarul. El este susținut și de administratorul locașului, epitropul Petru Gros, care face parte din consiliul bisericesc. Si cum sa nu fie, de vreme ce și numarul enoriașilor a început sa o ia la vale în ultimii 15 ani, de când aceștia sunt pastoriți de parintele Aurel Faur.

O biserica, doua parohii

Conform epitropului, doar 225 din cele peste 300 de familii ortodoxe din Graniceri se mai afla în evidențele lacașului. „Problema a aparut dupa sosirea în parohie a parintelui Aurel Faur, în 1986. Stam în biserica și nu avem credincioși. Oamenii nu au încredere în el”, spune Petru Gros. Se pare ca lipsa de la biserica a satenilor este alimentata de apucaturile bahice ale nupreacuviosului preot, acesta fiind adesea de gasit chiar în birtul comunal. Localnicii au preferat sa dea banii pentru repararea bisericii primarului și grupului de credincioși organizați de acesta, fiind astfel convinși ca nu se vor transforma în tarie. O parte dintre ei au semnat chiar un memoriu, înaintat Protopopiatului Arad în 1999, care însa nu a avut ecoul scontat. Enoriașii așteapta acum ca un consatean, tânarul Petru Ardelean, sa termine Facultatea de Teologie, pentru a solicita la Episcopie înființarea celei de-a doua parohii în comuna. Daca brâul „Dâmbului” nu va fi consolidat cât mai iute, s-ar putea ca ei sa aiba nevoie și de o noua biserica.

Comuna multiconfesionala

La ultimul recensamânt, comuna Graniceri numara 1.285 de suflete, având în administrare și satul Siclau, cu 1.177. În ultimii zece ani, în casele celor plecați la oraș s-au mutat vreo 35 de familii din județul Bistrița-Nasaud. Pe lânga biserica ortodoxa, în comuna se mai afla una romano-catolica, una baptista și una penticostala. Batrânii locului îi mai spun satului și Ottlca, așa cum se numea pe vremea Imperiului Austro-Ungar, denumire schimbata în Graniceri dupa primul razboi mondial. De remarcat ca, deși așezarea se afla la doar cinci kilometri de granița cu Ungaria, locuitorii sai au fost români, șvabi și țigani.

Afundimea secata

Un alt monument al comunei este fântâna arteziana, cu patru guri de apa, amplasata în parcul din apropierea caminului cultural. Ea a fost data în folosința în urma cu 103 ani, dupa cum scrie (în româna și maghiara) pe placile montate pe soclu: „Sa edificat pe spessele comunei OTTLACA în anul 1898. Afundimea 280 m”. Dupa ce apa a curs fara încetare aproape un secol, pe la începutul anilor ’80, presiunea a început scada, iar mai apoi jetul a disparut. Primaria a încercat în doua rânduri sa mareasca adâncimea de captare a apei. În timpul lucrarilor, statuia a cazut de pe soclu, capul zeului Neptun fiind facut bucați. El a fost apoi refacut din ciment, statuia strajuind acum o arteziana secata.

„Fântâna mai funcționeaza cu apa trasa de la turnul de apa. De sarbatori sau la meciurile de fotbal îi dam drumul sa curga de la robinetul montat în primarie. Ea este doar pentru prezentare, pentru ca pe cei de aici puțin îi intereseaza fântâna sau pe cine reprezinta statuia” Primarul Gheorghe Farcu

declarație

„Nimeni nu știe cauza pentru care biserica noastra a fost facuta pe >. A fost proiectata de aceeași persoana care a conceput și biserica din Chitichaz, Ungaria. Cele doua lacașuri sunt identice” Primarul comunei Graniceri, Gheorghe Farcu

declarație –

„Numarul credincioșilor care vin la biserica a scazut îngrijorator în ultimii 10-15 ani. Problema a aparut dupa sosirea în parohie a parintelui Aurel Faur, în 1986. Oamenii nu au încredere în el” Petru Gros, epitropul bisericii

declarație

„Cine se uita atent, vede ca se înclina ușor spre nord” Eva Faur, soția parintelui

Problema se cunoaște

Despre problema parintelui Faur, parintele protopop Iov Oradan spune ca e veche și se cunoaște. „Noi nu putem decât sa luam la cunoștința ce se întâmpla și sa informam Episcopia, care este forul nostru tutelar. Protopopiatul constata și face propuneri. Ce masuri se iau apoi, daca se iau, nu mai este de competența noastra. Referitor la posibilitatea numirii a înca unui preot, noi știm ca în Graniceri au fost la un moment dat chiar trei. Acum așteptam rezultatele recensamântului de anul viitor pentru a afla câți credincioși sunt acolo”, zice parintele. Sfinția sa crede ca numarul celor care-și platesc taxele la biserica este irelevant, dat fiind ca exista mulți credincioși, în special pensionari de la CAP, care nu au bani.

Mâna de la mâna

Lucrarile de reparații la turnul bisericii au fost facute în vara acestui an de angajații Universitații „Vasile Goldiș” din Arad. „Am avut 5 sau 6 oameni detașați acolo. Au stat cam trei saptamâni. Am pus și noi, mâna de la mâna, au mai pus și satenii pentru materiale”, spune Izabela Alic, șefa serviciului administrativ din cadrul universitații aradene. Materialele au fost cumparate din banii adunați de comitetul bisericesc al comunei Graniceri, care mai trebuie sa procure doar câteva folii de tabla pentru acoperirea totala a turnului. „La fondurile adunate a contribuit și domnul rector Aurel Ardelean, care a donat un milion de lei, printre primii”, precizeaza primarul Gheorghe Farcu.

Biserica geamana din Ungaria

O alta biserica ortodoxa, construita dupa aceleași planuri cu cea din Graniceri, se afla în localitatea Ketegyhaza (în românește Chitichaz) din județul Bekes, Ungaria. Este o comuna locuita, în majoritate, de cetațeni de etnie româna. Lacașul a fost construit în 1779. Pe atunci, Graniceriul purta denumirea de Puszta-Ottlaka. Bisericile din Ketegyhaza și Puszta-Ottlaka au fac parte dintr-un lanț de lacașe ortodoxe ridicate în vechea zona Hajdu-Bihar.

CU UN PREOT MEREU AGHEZMUIT, BISERICA ORTODOXA DIN GRANICERI O IA LA VALE SPRE TERENUL DE FOTBAL
de Ovidiu Gancea

Doua motive de suparare ar avea enoriașii ortodocși din Graniceri și ambele sunt legate de biserica. Sfântul lacaș a fost cladit pe una dintre ciudațeniile locului. „Dâmbul”, cum îi spun localnicii, este singura movila din acea zona de pusta, fiind amplasata în apropierea terenului de fotbal și a birtului. De la o vreme, chiar prea aproape.