Allison DuBois – Cel mai celebru medium

– Te-ai temut vreodată de celebritatea pe care ţi-a adus-o serialul “Medium”?
Bineînţeles că da, dar trebuie să am încredere în scenarişti. Uneori, devine mai dificil cînd vine vorba despre familia mea.

– Ţi-ai făcut griji că unul dintre criminalii prinşi, a cărui poveste apare şi în serial, s-ar putea întoarce împotriva familiei tale?
Da, e un risc, dar atît celebrităţile cît şi cei care aplică legea îşi asumă aceleaşi riscuri ca şi mine. Am încredere.

– Care a fost cel mai ciudat sentiment pe care l-ai avut faţă de cineva?
Pedofilii sînt cei care îmi dau cele mai stranii sentimente, cei mai teribili fiori. Oricine simte lucrurile astea faţă de cineva ar trebui să se distanţeze de acea persoană.

– Ne poţi spune ce e dincolo de moarte, de victime şi crime nerezolvate? Unde se duc spiritele?
Am scris un capitol întreg despre victimele crimelor în cartea mea, “We Are Their Heaven” (“Noi sîntem Raiul lor”). Teoretic, există un iad, un iad personal. Cînd moare cineva care a fost rău în timpul vieţii, care a ucis fără să aibă nici o remuşcare, este plasat automat în altă parte, separat de cei care au fost buni şi iubiţi de cei din jur, chiar şi după moartea lor. E ca şi cum cei răi s-ar “topi” în propria lor energie negativă şi rămîn părăsiţi. N-are nici o legătură cu religia căreia îi aparţine individul respectiv, ci numai cu felul în care el şi-a tratat semenii în timpul vieţii.

– Crezi în Dumnezeu, te duci duminica la biserică?
Cred în Dumnezeu. Mama mea a fost luterană, iar tatăl meu – catolic iezuit. Duminica, prefer să îmi petrec timpul cu familia mea.

– Ai avut vreodată ocazia să vorbeşti cu un preot despre “darul” tău? Care a fost părerea lui?
Da, am vorbit cu un preot şi am detaliat experienţa în cartea mea. E vorba despre un preot catolic şi este medium, ca şi mine.

– Obişnuieşti să porţi amulete, talismane?
Nu, sînt conştientă de darul meu şi n-am nevoie de ele.

– Ai fost vreodată superstiţioasă?
Da, încă nu pot trece pe sub o scară fără să am emoţii.

– Te temi de moarte?
Nu mi-e frică de moartea în sine, dar îmi fac griji pentru cei dragi pe care i-aş lăsa în urmă şi cum i-ar afecta pe ei moartea mea.

– Te îngrijorează cumva şi faptul că lumina ta interioară începe să pălească din cauza lucrurilor oribile pe care le vezi?
Reuşesc să-mi reînnoiesc această lumină interioară cu ajutorul copiilor mei, indiferent cît de tenebroase ar fi viziunile mele. Copiii au abilitatea de a ne oferi mai multă energie decît ne poate lua din noi orice lucru oribil pe care îl vedem.

– Crezi că oricare dintre noi deţine puteri paranormale, dacă ne concentrăm îndeajuns, sau este vorba despre un dar de care au parte numai anumiţi oameni?
Cred că e mai curînd ceva genetic. Şi mai cred că cei mai tineri “simt” şi “văd” foarte clar pînă la vîrsta la care sînt distraşi de alte lucruri din viaţă, pe măsură ce îşi asumă tot felul de responsabilităţi. Există şi situaţii în care ei preferă să întrerupă orice astfel de “comunicare” din cauza celorlalţi, care nu cred în lucrurile astea.

– Nu ţi-ai dorit niciodată ca aceste viziuni să se oprească?
Nu, nici nu vreau să ştiu cum e viaţa fără asemenea abilităţi.

– Mai e ceva în viaţa ta care te poate lua prin surprindere?
Nu pot fi la curent chiar cu tot ce se întîmplă în toată lumea asta, aşa că întotdeauna vor fi şi evenimente care mă vor surprinde.

– Ce poţi spune despre o persoană, doar uitîndu-te la poza ei? Poţi vedea ceva legat şi de mine?
Dacă ai fi murit sau dacă ai fi fost victima unui omor, fotografia ta ar emana mult mai multă energie decît în mod normal. Nu-ţi doresc să ţi se întîmple asta, Doamne fereşte, am dat doar un exemplu. Pot simţi trauma din jurul morţii unei persoane doar văzîndu-i fotografia şi pot face astfel legătura cu criminalul.

– Putem schimba viitorul sau e scris dinainte ce trebuie să se întîmple?
Sînt valabile amîndouă situaţiile. Uneori, e vorba de liberul arbitru şi asta se întîmplă în cea mai mare parte din viaţa noastră. Cînd vine vorba despre o moarte tragică, pare mai curînd a fi predestinată. Cealaltă “lume” poate interveni în favoarea noastră, dacă accidentul care ne-ar putea provoca moartea este subit, altfel decît a fost scris. Dacă le este permis, cei de dincolo ne vor ajuta să rămînem în viaţă, aici.

Serialul “Medium”, difuzat la Hallmark şi aflat deja la al treilea sezon, redă cu fidelitate viaţa lui Allison DuBois. Viziunile ei sînt autentice, iar scenariştii serialului spun că au suficient “material” pentru mai multe sezoane de aici încolo.

Chiar în acest moment, se filmează pentru cel de-al patrulea sezon al serialului. Între Allison DuBois şi Patricia Arquette există o puternică legătură de suflet. Allison i-a prezis actriţei că serialul va avea un succes imediat la public şi că aceasta va cîştiga premiul Emmy în 2005, lucru care de altfel s-a şi întîmplat. 

– Allison a avut prima ei viziune la vîrsta de şase ani, cînd l-a putut “vedea” pe bunicul ei, care decedase cu puţin timp în urmă. 
– Din timpul facultăţii, DuBois a început să colaboreze cu procuratura şi cu biroul federal din Texas şi Arizona pentru rezolvarea mai multor cazuri de crimă. 
– “Orice a avut cîndva viaţă, orice aţi iubit cîndva vă va aştepta dincolo de moarte, chiar şi animalele de companie. E ca şi cum ele ar face parte din familia voastră”.

Medium
luni-marţi, 20.00, Hallmark