Adoptarea tarifului vamal al UE
Aderarea României la Uniunea Europeana, implica, pe lânga avantajele legate de dezvoltarea economica, și o serie de obligații, printre care se numara și adoptarea unei politici comerciale comune.
Aceasta se traduce, în plan vamal, prin eliminarea taxelor vamale la importurile din UE și adoptarea tarifului vamal comun al Uniunii. Taxele vamale reprezinta o sursa importanta de venituri la bugetul de stat, nivelul proiectat pentru anul viitor fiind de 5%din veniturile bugetare.
Procesul de eliminare a taxelor vamale la importul de produse industriale va fi finalizat la începutul anului viitor, când taxele vamale la acest gen de produse vor fi suprimate.
În ceea ce prvește produsele agricole și cele alimentare, taxele vamale vor fi reduse sau eliminate doar parțial, la data de 1 ianuarie 2002, pentru a proteja acest sector vulnerabil al economiei românești în fața concurenței producatorilor din Uniunea Europeana.
Pentru produsele industriale, vor fi eliminate taxele vamale nu numai la importul din UE, ci și din țarile membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), Elveția, Irlanda, dar și din statele membre ale Acordului Central European de Liber Schimb (CEFTA) – Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și Slovenia, cu care România a încheiat acorduri de liber schimb.
Sectorul agroalimentar este cel mai protejat segment economic, prin taxe vamale ridicate. Potrivit datelor Centrului Român de Comerț Exterior, în vreme ce pentru produse industriale media simpla a taxelor vamale la importul din Comunitatea Europeana a fost, în 1999, de 6,4%, pentru produsele agroalimentare taxele vamale au fost, în medie, de 31,4%.
România va trebui sa elimine în totalitate taxele vamale, deschizând poarta producatorilor europeni, care au producție excedentara la majoritatea produselor agricole, deci și un potențial de export foarte ridicat.
Pâna atunci, pentru unele produse, cum ar fi berea, vinurile, vernuturile, tutunul, laptele și produsele lactate, precum și pentru ciocolata, România a convenit cu UE acordarea unor contingente vamale cu taxe reduse.
Masura are ca scop atenuarea impactului eliminarii taxelor vamale în perspectiva aderarii. Adoptarea tarifului vamal comun extern al UE înseamna ca România va utiliza aceleași taxe vamale la importurile din state terțe ca și Uniunea, pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate.
Acest lucru implica o diminuare a protecției vamale, întrucât taxele vamale ale UE se ridica, pentru astfel de importuri, la 6,9% (media simpla a anului 1999), iar cele ale României sunt de 19,8%.
În plus, tariful vamal de import al României se bazeaza pe taxele vamale ad valorem, care sunt cote procentuale aplicate la valoarea în vama a produselor agricole, în vreme ce țarile din Comunitatea Europeana aplica trei tipuri de taxe, și anume ad valorem, specifice și combinate.
În consecința, adoptarea normelor europene va necesita conversia taxelor vamale specifice și compuse în taxe vamale ad valorem.
De asemenea, daca media simpla a taxelor vamale la importul de produse agroalimentare a fost în România de 33,9%, în Uniunea Europeana a fost de 17,3%.
Alinierea la taxele vamale din UE va determina, în ceea ce privește produsele agroalimentare, diminuarea protecției, chiar daca pentru unele produse taxele vamale vor fi majorate iar pentru altele vor ramâne relativ constante.
Reducerile taxelor vamale care vor fi aplicate de România vor fi cele mai pronunțate în acest sector, ceea ce înseamna ca protecția semnificativa acordata producatorilor români va fi redusa brusc și cu un cuantum ridicat.
Premierul Adrian Nastase spune ca liberalizarea importurilor, cu excepția produselor agroalimentare, va reprezenta pentru producatorii interni o problema speciala, în condițiile în care concurența pe piața și prețurile nu vor mai fi afectate de existența taxelor vamale, a afirmat luni premierul Adrian Nastase.
El a aratat ca acordul României de asociere la UE și gradualitatea liberalizarii importurilor vor „marca” procesul de integrare a României în Comunitatea Europeana.
Noile reglementari nu afecteaza veniturile bugetului de stat, pentru ca încasarile din taxele vamale reprezinta doar circa 7-8% din totalul acestora.
În vederea susținerii producatorilor interni și îmbunatațirii mediului de afaceri, Guvernul vizeaza, printr-un proiect de act normativ care urmeaza a fi aprobat, pentru anul 2002, ca importurile de materii prime care se produc în România în cantitați insuficiente sau nu se produc în țara sa se realizeze fara plata taxelor vamale sau cu taxe vamale reduse.
Masura este susținuta și prin menținerea reglementarii potrivit careia, pentru aceste materii prime, se acorda suspendare de 60 de zile de la plata TVA în vama, reglementare care se regasește în legea privind TVA – Ministerul Finanțelor.
„Noi vom putea interveni doar prin introducerea unor bariere netarifare, în masura în care anumite importuri ar prezenta probleme, de exemplu, sub aspectul protecției mediului și vom putea folosi, pe anumite intervale de timp, și anumite contingente sau masuri speciale care sa ne permita sa raspundem la ceea ce ar putea reprezenta afectarea grava a capacitații concurențiale a producatorilor români”, a spus Nastase.
Patronatele, mai mult sau mai puțin liniștite
Gabriel Dorobanțu, directorul general al Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR) – 1903, considera ca în ramurile competitive ale industriei românești efectul desființarii taxelor vamale va fi redus, iar în ramurile mai puțin dezvoltate ale industriei românești efectele vor fi dezastruoase.
El spune ca, în prezent, în România cu excepția industriei berii, încalțamintei și a apelor minerale, toate ramurile industriale sunt necompetitive, ca urmare a lipsei fondurilor pentru modernizarea procesului de producție și a lipsei piețelor de desfacere.
Aureliențu Popescu, președintele Federației Patronale din Industria Ușoara, apreciaza ca desființarea taxelor vamale nu va reprezenta un „șoc” pentru industria ușoara, marea majoritate a companiilor românești din domeniu fiind pregatite sa faca fața concurenței țarilor Uniunii Europene.
„Trebuia sa fim pregatiți pâna acum sa facem fața acestei concurențe și eu cred ca marea majoritate a companiilor românești sunt deja pregatite”, a precizat Popescu.
El spune ca în cazul companiilor din domeniul industriei ușoare taxele vamale au fost reduse treptat, în ultimii cinci-șase ani, ca urmare a încheierii de catre Guvernul României a unui acord cu Uniunea Europeana.
” În cadrul acestui acord s-a stabilit ca, în fiecare an, taxele vamale pentru bunurile de larg consum din industria ușoara sa fie reduse cu un anumit procent, astfel încât anul viitor sa fie pregatite pentru eliminarea acestora”, a adaugat Aureliențu Popescu.
În cadrul aceluiași acord, exporturile românești de bunuri textile și încalțaminte în țarile Uniunii Europene, în ultimii trei ani, au fost scutite de plata taxelor vamale, mai spune Popescu.
În privința produselor agroalimentare, Gelu Dragomir, președintele Asociației Române a Carnii, spune ca, pe acest segment, sunt venituri importante care ajung la buget prin perceperea de taxe, și de aceea este puțin probabil ca acestea sa fie eliminate total în cadrul relației comerciale cu Uniunea Europeana.
„Industria nu sta bine în acest domeniu, iar în eventualitatea deschiderii granițelor, produsele românești nu au șansa de a rezista concurenței produselor de import”, a precizat Dragomir.
El a menționat totuși ca orice reducere a taxelor vamale ar determina un cost al produsului mai mic, deci și posibilitatea ca acesta sa ajunga la un preț mai mic la consumator.
„Competiția internaționala este extrem de dura, iar în relațiile cu Europa Occidentala va trebui sa facem fața, de la 1 ianuarie, la o noua provocare: libera circulație a marfurilor.
Este un moment cu implicații majore, care, având în vedere serioasele ramâneri în urma ale economiei naționale fața de previziunile realizate în urma cu zece ani, la data asocierii României la UE, ne poate aduce grave prejudicii”, spune Mihai Ionescu, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România.
În condițiile în care peste 60% din totalul exporturilor românești au ca destinație țarile din UE, din aceeași zona provenind mai mult de jumatate din importurile realizate de România, strategia ANEIR pentru surmontarea momentului liberalizarii comerțului vizeaza intensificarea preocuparilor de dezvoltare a ramurilor industriale competitive în comerțul internațional.
Sursa: Ziarul Financiar