Adevărul din spatele summit-ului de la Chicago

Însă, atunci când ai o misiune de îndeplinit, când ești ales de destin și de comitetul de părinți al clasei să prezinți și să reprezinți țara de origine a lui tataie și mamaie, te ridici frumos în picioare, îți dregi glasul și spui cu sfială: „Sunt onorat, dar mie mi-a expirat pașaportul”.

Școala copiilor a organizat de curând un eveniment multicultural, ocazie cu care s-au înșirat niște mese în sala de sport, iar părinții au fost invitați să prezinte locurile de unde provin.

Bineînțeles că încă de la început am intrat în conflict deschis cu cei din grupul de acțiune românesc, pe motiv de chestii reprezentative pentru România.

Eu eram pentru o temă goth, poze cu Dracula și un sicriu, plus poster cu Gary Oldman cu perucă de vampir gay, ăștilalți că e de prost gust și că vor urcioare, linguri de lemn, covoare de lînă țesute la lumânare și cutie de table cu puluri lăcuite, care cică mai au un joc, pe dos, unde sunt pătrățelele alea albe și negre.

Ca să vezi, înveți până mori chestii noi! Dar divaghez…

Citește întreaga povestire a lui Silviu Brizu (Chicago), în Jurnalul unui român în State, în criză și în budă, pe kmkz.ro