Cu toate acestea, potrivit majorității cercetătorilor, centura de castitate nu exista în timpurile medievale, ea apărând în secolele XVIII-XIX ca răspuns la masturbare, larg răspândită în toate păturile societății, și la nevoia de a proteja femeile la locul de muncă.
Potrivit legendelor, centura de castitate era o centură de piele sau metal care putea fi „închisă” și care avea menirea de a păstra virginitatea fecioarelor. Miturile despre centurile de castitate le datează în timpul Cruciadelor (o perioadă de aproximativ 200 de ani între secolele XI și XIII), atunci când cavalerii plecau pentru ani de zile iar soțiile lor rămâneau acasa – singure și dornice de acompaniament sau vulnerabile la oamenii fără scrupule.
Termenul „cast” a apărut în jurul secolului al XII-lea, având semnificația „virtuos, pur”, în sensul neîntreținerii de relații sexuale „ilegale”.
Prima descriere a centurii feminine de castitate apare în 1405, în manualul de război al lui Konrad Kyeser. Totuși, datorită lipsei de dovezi și a tonului ironic cu care era descris atât dispozitivul cât și modul lui de utilizare, cercetătorii cred că ori era utilizat pe scară foarte restrânsă, ori era o insinuare că femeile din Florența (la care se face referire în manual) nu prea agreau avansurile soldaților.
Mai multe poeme din această perioadă descriu aceste centuri de castitate ca o simplă piesă de îmbrăcăminte care acoperea părtile intime ale femeii, având o semnificație simbolică, ceva de genul unui inel de logodnă așezat… ceva mai jos.
Desenele din secolele al XV-lea și al XVI-lea arată femei purtând centuri de castitate metalice, însă acestea apar mai ales în ficțiuni. Cercetătorii afirmă răspicat că purtarea centurilor metalice direct pe piele pentru o perioadă mai mare de timp cauzează răni care pot deveni chiar mortale, ceea ce îi face să afirme din nou că este vorba doar de elemente de ficțiune, chiar dacă un număr restrâns de persoane le-ar fi putut purta.
Folosirea centurilor de castitate a avut un boom în epoca Victoriană, pentru prevenirea masturbării (atât de către bărbați cât și de femei) și pentru protejarea femeilor la locul de muncă. Pentru evitarea rănilor, dar și pentru comoditatea purtării, acestea erau căptușite cu bucăți de pânză sau piele fină, care se înlocuiau periodic.
În ziua de azi, centurile de castitate se mai folosesc doar în jocurile sexuale sau în filmele pentru adulți.