Ada Roseti: Cum se cumpara filmele?
Ați facut o mulțime de achiziții în ultima vreme, filme bune…
Procesul de achiziție în sine este o treaba laborioasa și în general, ce intra în licența azi, sunt filme luate cu mult înainte de a veni eu aici, acum 3-5 ani. Încercam sa nu facem compromisuri în ceea ce privește calitatea. Sunt lucruri care au un succes incredibil, la publicul de la noi, sau cel de afara, dar daca nu au o componenta de calitate, de noutate, de relevanța pentru perioada respectiva, încercam sa ne ținem departe de ele.
De ce „Nevestele disperate” au avut atata succes afara și la noi…
Dupa parerea mea, nu este un eșec. Nu este o audiența de nivelul celei de afara, e adevarat și asta pentru ca multa vreme s-a considerat, în Romania, ca serialele nu merg.
S-a speculat ca nu a fost tocmai potrivita ora de difuzare și ziua aleasa.
Ce pot sa va spun e ca era cea mai buna ora de difuzare pe care o aveam disponibila. Un serial este un program care crește în timp. Eu refuz sa-l consider un eșec, și daca e un eșec, mi-l asum. Putem sa facem un sondaj național și sa întreb unde ar fi trebuit sa-l punem. Și atunci ce facem, ne transformam televiziunile în ceea ce așteapta publicul de la noi, adica tu dai filme cu femei, tu dai filme de acțiune, tu dai filme de arta și eu știu ca acolo la tine sunt filme de arta. Noi suntem cei care ar trebui sa dam filme de arta și la care lumea sa nu se uite. Nu ne putem înghesui de buna voie într-un colț, în așa fel încat sa pierdem legatura cu publicul. Nici nu putem sa coboram ștacheta foarte jos, în așa fel încat sa ne reîmprietenim cu oameni care nu sunt mulțumiți cu ceea ce vad aici, pentru ca își doresc mai multa violența. E o problema, și nu-i ușoara.
Cum se achiziționeaza filmele. Care e mecanismul?
E un proces foarte complicat, lung și laborios. Cererea de programe de succes este mai mare decat oferta, și atunci asta face ca piața sa fie dirijata de cei care au produsul și nu de televiziunile care cumpara. Nu ai posibilitatea sa te duci, ca-n orice magazin și sa spui eu vreau filmul asta. Ai parteneri și trebuie sa negociezi cu ei. În Romania e chiar mai dur decat pe plan internațional, pentru ca sunt foarte multe televiziuni.
Exista o licitație?
Se face o pseudolicitație, dar care nu ține numai de preț. Sa zicem: compania X are 10 filme disponibile, e un caz de companie mica, dintre care doar unul foarte bun, pe care ni-l dorim cu toții. Compania însa vrea sa le vanda pe toate zece, și atunci se pune problema cat ofera fiecare, ce gen de contract poți sa faci, cand platești, ce garanții de plata le oferi, ce tip de promovare vrei sa faci.
Adica pentru un film bun, trebuie sa iei la pachet înca noua, nu la fel de bune?
Poți sa iei și cateva sute.
Și cam cat costa un pachet?
Este un raspuns pe care eu refuz sistematic sa-l dau și lumea se supara. Este vorba de contracte comerciale, și toate contractele noastre comerciale au o clauza de confidențialitate. Suntem televiziune publica…
Tocmai de aia, nu ar trebui sa fie publice prețurile?
Execuția bugetara se afla pe internet, pe site-ul ministerului de finanțe. Suntem auditați în fiecare an, de nenumarate companii, deci corectitudinea dupa care se desfașoara asemenea procese, este într-o mare masura garantata. Orice informație de genul asta, ceruta de comisia de ancheta, s-a dat numai în momentul în care ei au semnat o clauza de confidențialitate, numai persoanelor direct implicate, și nu în ședința publica, cu lume de fața. Sunt lucruri care țin de business. În momentul în care eu dezvalui un lucru de genul asta, la urmatorul pachet pe care-l negociez, asta va fi în defavoarea mea.
Citește interviul integral cu Ada Rosetti numai în