Potrivit biografiei sale (vehement contestată, de altfel), Hassel, pe numele său Sven Pedersen, s-a născut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, în Danemarca. La vârsta de 14 ani a intrat în marina comercială, iar în 1937 Hassel s-a mutat în Germania pentru a se înrola ca voluntar în armată. A luptat pe mai multe fronturi, fiind rănit de mai multe ori. În cele din urmă, a ajuns la gradul de locotenent. S-a predat trupelor sovietice de la Berlin în 1945 și și-a petrecut anii următori în diverse lagăre de prizonieri. A început să scrie prima sa carte, „Legiunea Blestemaților”, în timp ce era prizonier în lagăre.
A fost eliberat în 1949, iar în 1951 s-a căsătorit cu Dorthe Jensen, soția sa fiind cea care l-a încurajat să scrie despre experiențele sale din război. Prima lui carte, „Legiunea blestemaților”, a fost publicată în 1953.
În 1957, Sven Hassel a rămas paralizat și timp de doi ani s-a luptat cu boala. După recuperare, și-a continuat activitatea de scriitor. În 1964 s-a mutat la Barcelona, unde a trăit până la sfârșitul vieții.
Sănătatea lui Sven Hassel s-a deteriorat rapid în ultima perioadă, în special în ultimele zile, și în ciuda faptului că s-a luptat până la sfârșit, inima lui a cedat.
De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume, între care: „Legiunea blestemaților”, „Blindatele morții”, „Camarazi de front”, „Gestapo”, „General SS”, „Imperiul iadului”, „Moarte și viscol”, „Drum sângeros către moarte”, „Curtea marțială” și „Comisarul”.