A murit driblingul!

02 03. 2002, 14:23
Fantezia nu mai are cautare: în fotbalul mileniului 3 se dribleaza de 3 ori mai putin decît în anii '70. Definitie: driblingul este procedeul prin care un jucator cu mingea la picior îsi depaseste adversarul si unul din principalele motive pentru care spectatorul plateste bilet de intrare la

Fantezia nu mai are cautare: în fotbalul mileniului 3 se dribleaza de 3 ori mai putin decît în anii ’70. Definitie: driblingul este procedeul prin care un jucator cu mingea la picior îsi depaseste adversarul si unul din principalele motive pentru care spectatorul plateste bilet de intrare la meci

Jocul actual se bazeaza în special pe rigoare tactica, pressing ucigator, miscare în teren si o buna circulatie a balonului. „Floricelele” sînt ucise înca de la sedinta tehnica

„Digitalsoccer Project” este o firma care studiaza meciurile de fotbal, disecîndu-le si oferind antrenorilor nenumarate teme de studiu. Ea este condusa de Adriano Bocconi, un italian care a activat ca preparator fizic la Brescia în vremea lui Lucescu.

Conform lui Bocconi, driblingurile dintr-o partida au scazut dramatic. Daca în deceniul 8 al secolului trecut se încercau în medie 75 de driblinguri pe meci, astazi numarul lor a scazut la 24. Raportul e si mai disproportionat daca luam în calcul o partida de vîrf, AC Milan – Steaua, finala CCE din 1989, unde s-au înregistrat 91 de driblinguri, cîte unul pentru fiecare minut de joc, majoritatea apartinînd italienilor. În ultimii ani, media a variat între 24,6 driblinguri pe meci în sezonul ’96-’97 si 23,9 în stagiunea trecuta.

Cum se explica scaderea drastica? Marco Tardelli, fostul antrenor al lui Inter Milano, e de parere ca „jocul s-a schimbat mult, a devenit mult mai tacticizat, conteaza mai mult colectivul decît individualitatile”.

Nevio Scala, acum la Sahtior Donetk, spune ca „antrenorii schematizeaza jocul si le cer jucatorilor sa renunte la fantezie. Sînt echipe, Roma de exemplu, care si-au format automatisme în joc si nu au nevoie de multe driblinguri pentru a ajunge la poarta adversa”.

Dar jucatorii, ei ce spun? Argentinianul Mauro German Camoranesi, colegul lui Mutu la Verona, are cea mai interesanta opinie: „Maradona spunea ca doar driblingul te poate ajuta sa depasesti apararea adversa. Daca-l faci bine lasi în spate un adversar si echipa ta e în superioritate numerica”.

Driblingul a devenit un lux. Astazi este la mare pret rigoarea tactica, a crescut viteza de joc si masa musculara a fotbalistilor, s-a inventat dublajul la marcaj si se foloseste mult mai des faultul tactic. Cine sta prea mult timp cu balonul la picior risca ori sa fie luat cu fulgi cu tot, ori sa fie imediat înconjurat de 3 adversari. Driblingul a murit. Asa cum a murit si Garrincha, omul care dusese acest procedeu aproape de perfectiune.

Mutu e al doilea dribleur din Italia

„Digitalsoccer Project” a realizat si un top al jucatorilor dupa numarul de driblinguri încercate si reusite. Pentru a face diferenta între un meci-doua bune si o evolutie constant buna, au fost preferati fotbalistii cu mai multe minute. Pe primul loc s-a situat mijlocasul dreapta al lui Torino, Antonino Asta, care în 2.036 de minute jucate (aproape 23 de partide), a încercat 7,75 de driblinguri/meci, din care i-au reusit 4,11.

Al doilea este românul Adrian Mutu, atacantul Veronei jucînd 2.129 de minute (circa 24 de partide), încercînd 6,04 driblinguri/meci din care reusite 2,62. Ultimul loc pe podium este ocupat de Alessandro Del Piero (Juventus), 2.048 minute (23 de partide), 6,06 driblinguri/meci din care 2,64 reusite.

Sursa www.prosport.ro