Ludomania, dependența de jocuri de noroc

Cine nu cunoaște sau nu are în jurul său numeroase persoane care exagerează cu jocurile de noroc. Urmările pe care le poate avea un astfel de „hobby” sunt îngrozitoare: de la pierderea familiei, a locuinței și până la sinucidere.

Cel care este dependent de astfel de jocuri se numește lodopat. Grav este faptul că el nici nu realizează că se află într-un carusel al pierzaniei care nu se va opri.

Ludopații nu conștientiează problema pe care o are și nici nu cere ajutor de specialitate. Ei învață să mintă ori de câte ori este întrebat de această practică de către familie sau prieteni. Va spune minciuni peste minciuni care să justifice banii lipsă din buzunare.

Ludomania este una dintre cele mai grave forme de dependență, motiv pentru care i se mai spune și „narcomanie în formă socială”, spune psihologul Iulia Florea.

Un ludopat va încerca să mărească mereu timpul alocat jocului în speranța că va avea foloase, iar încercarea de a-l opri poate avea aceleași efecte ca în cazul unui dependent de alcool sau stupefiante. Dorința de a fi lăsat să își satisfacă obsesia îl transformă într-un om violent, iritabil, anxios sau chiar ușor depresiv.

Dependenții nu conștientizează că au nevoie de ajutor de specialitate, pentru că nu cred că fac ceva greșit

Pierderea unei sume de bani este urmată de un nou joc. Jocul aduce cu sine o stare de excitație, euforie, iar imposibilitatea de a juca atrage după sine fenomene de sevraj.

Un ludupat trece prin trei stări ale bolii sale:

– în prima etapă omul joacă ocazional;

– în a doua etapă se adaugă pierderea autocontrolului;

– în cea de-a treia etapă, când perioadele în care omul joacă fără să se mai poată controla alternează cu perioade de panică, iritabilitate, neliniște, dificultăți de concentrare, depresie sau agresiune, și în care omul poate pierde tot (familie, carieră, poate chiar recurge la sinucidere), asemănător cu ce se întamplă în cazul dependenților de droguri. Psihoterapia este una dintre procedurile prin care „pacientul” ar putea fi ajutat să scape de viciu.

Supervizorul Asociației pentru Prevenirea și Tratarea Adicției – Transparență și Egalitate de Șansă în Gambling (APTA-TESG), Cristian Noaghi, susține că peste 150.000 de persoane din România care participă la casino, slot, pariuri sportive sau bingo, sunt dependente de aceste jocuri de noroc.

Din nefericire, în România, mai precis în București, astfel de locuri ale pierzaniei sunt la tot pasul. Nu degeaba glumea cineva că avem, în ordine repetitivă, „bancă, farmacie și casino”.