Americanii testează gloanțe ghidate laser

După cum se poate observa din imaginea de mai sus, traiectoria glonțului este vizibilă datorită unui led care stă aprins până la impactul cu ținta vizată. Armata SUA nu vrea ca inamicii să vadă gloanțele venind spre ei, ci vrea să vadă, in teste, cum își schimbă traiectoria glonțul, în cazul în care ținta se deplasează după tragere.

Inginerii de la Sandia declară că în simulările pe calculator, la o distanță de 1.000 de metri, un glonț normal poate rata cu până la 9 metri ținta, în timp ce glonțul lor ghidat laser are o marjă de eroare de 0,2 metri.

Produsul lor are o lungime de 10 cm și este echipat cu un senzor optic in vârf pentru a detecta țintirea cu raze laser. Senzorul transmite informațiile către circuitele electronice pentru ghidare și control care folosesc un procesor pe 8 biți ca să coordoneaze servomotoarele din coada glonțului. Aceste servomotoare ghidează eleroanele pentru a imprima direcția către țintă.

Așa arată glonțul care se ghidează singur în aer

Inginerii au fost nevoiți să renunțe la mișcarea de rotație a glonțului normal pentru a-l putea ghida spunând însă că modelul lor se comportă mai mult ca un dart, având centrul de greutate în față și folosind eleroane pentru ghidare.

La momentul actual, prototipul celor de la Sandia atinge viteze de până la 730 de m/s, folosind praf de pușcă convențional insă aceștia consideră ca îi pot îmbunătăți viteza, folosind praf de pușcă special (pentru a ajunge la valori de aproximativ 900 m/s).