8 septembrie – Sfanta Maria mica: Traditii de Sfanta Maria

Nasterea Maicii Domnului este prima
mare sarbatoare din cursul anului bisericesc care a inceput la
1 septembrie, si este praznuita pe data de 8 septembrie.

Potrivit Bibliei, in aceasta zi s-a nascut
Fecioara Maria, din parintii Ioachim si Ana, oameni cu credinta in
Dumnezeu care, atunci cand au ajuns la batranete fara sa aiba
copii, au inceput sa se roage la Duhul Sfant sa nu ii lase fara
urmasi. Pentru ca nu aveau copii, Ioachim si Ana au inceput sa fie
ironizati si batjocoriti de oameni.

Lipsa copiilor era considerata un blestem din partea lui
Dumnezeu. Si totusi, Ioachim si Ana nu s-au razvratit
impotriva lui Dumnezeu, nici nu au renuntat la viata lor virtuoasa,
rugandu-se in continuare cu lacrimi si nadajduind in bunatatea lui
Dumnezeu.

Traditia spune ca in al cincizecilea an al casatoriei lor Marele
Preot de la Templu a refuzat in public jertfa lor, numindu-i
blestemati.

Isi doreau un copil si, pentru ca evreii fara urmasi nu aveau voie
sa aduca jertfe la Templu, Ioachim, tatal Mariei, s-a retras in
pustiu timp de 40 de zile pentru a se ruga, in timp ce Ana i-a
promis lui Dumnezeu ca daca ii va darui un fiu, ii va da sa
slujeasca in Biserica.

Arhanghelul Gavril a fost cel care a anuntat nasterea
Fecioarei. Ioachim a aflat primul, dupa care a fost
anuntata si Ana, careia i s-a spus ca trebuie sa puna fetei numele
Maria care, in traducere simbolica, inseamna spuma marii.

Ingerul Gavriil se va arata fiecaruia, spunandu-le ca rugaciunea
lor nu a fost trecuta cu vederea si ca Dumnezeu le va trimite
binecuvantarea Sa. Tot el le-a vestit ca acest prunc se va umple de
Duh Sfant din pantecele mamei sale si ca va fi un vas ales lui
Dumnezeu.

Sfanta Fecioara Maria

Parintii Fecioarei Maria – Ioachim
si Ana

Tatal Fecioarei Maria se numea Ioachim si era din semintia lui
Iuda. Sotia lui Ioachim se numea Ana si era fiica preotului
Matthan.

Astfel, tatal Fecioarei Maria era un urmas al regelui David, iar
mama, o descendenta din familia preoteasca a lui Aaron,
implinindu-se prin aceasta proorocia ca Mesia va avea o dubla
descendenta: imparateasca si preoteasca.

Casa Maicii Domnului din
Efes

Casa Maicii Domnului, aflata intr-un frumos parc localizat intre
Efes si Seljuk, este socotita, conform traditiei locului, drept
locul in care Fecioara Maria si-a petrecut ultimii ani ai vietii
pamantesti.

Locul, inconjurat de un brau gros de plante si pomi, este
considerat sfant atat de crestini cat si de musulmani. Linistea
asezarii nu poate fi tulburata nici macar de multimile de pelerini
ce vin zilnic aici pentru inchinare.

Casa Maicii Domnului din
Efes

Conform traditiei crestine, Maica Domnului a fost adusa in Efes
de catre Sfantul Apostol Ioan Evanghelistul, la scurt timp dupa
Invierea din morti a Domnului Hristos, aici
urmand a locui pana la Adormirea ei.

Obiceiuri si traditii de Sfanta
Maria Mica

Aceasta zi marcheaza, in calendarul arhaic,
sfarsitul verii. In data de 8 septembrie randunelele isi iau deja
zborul spre tarile calde, iar insectele si reptilele incep sa se
ascunda in pamant ceea ce inseamna ca e timpul lucrarilor agricole
de toamna.

– la aceasta data, romanii nu aprind focul in vatra deoarece se
spune ca acest lucru ar aduce ghinion si boala.

Aceasta zi marcheaza, in
calendarul arhaic, inceputul toamnei

– in unele zone ale tarii,
femeile care isi doresc copii, se duc la Biserica si se roaga
la icoana Fecioarei Maria. Chiar si femeile insarcinate fac acest
lucru, pentru ca Maica Domnului sa le ajute sa nasca usor.

– de ziua Fecioarei, crestinii aprind o candela care arde intreaga
zi.

– in perioada dintre Sfanta Maria Mare si Sfanta Maria Mica inca
se mai pot culege ierburile si florile care ar fi bune de leac.

– in aceasta zi nu se lucreaza.

– dupa aceasta data se incep muncile agricole: semanatul
graului, secarei si al orzului; culesul viilor; batutul nucilor,
pentru ca se spune ca asa la anul fac din nou rod; jupuirea cojii
de pe ulmi (ce va fi folosita primavara la legatul
vitei-de-vie).

Acum incep muncile
agricole

– se organizeaza diferite targuri si iarmaroace.

Se zice ca dupa Sfanta Marie Mica vremea incepe se se
strice, anuntand capriciile toamnei, iar frigul isi face tiptil
simtita prezenta, de altfel exista si vorba: „O trecut Santamarie,
leapada si palarie!” – adica palariile se agata in cui, fiind
inlocuite, desigur, de caciuli.

– in ziua de Sfanta Marie Mica se impart struguri si prune de
sufletul mortilor.

– se mai zice ca femeile care isi doresc prunci e musai sa
mearga in ziua de sarbatoare la biserica si sa se roage din tot
sufletul, precum au facut-o Ioachim si Ana; la fel si femeile deja
insarcinate intrucat Maica Domnului le va ajuta sa aiba nastere
usoara.

– in aceasta zi este dezlegare la peste, astfel ca multe
gospodine
urmeaza traditia si pregatesc mancaruri exclusiv pe baza de
peste.

Peste gatit

Fecioara Maria este cea mai indragita divinitate feminina a
Panteonului romanesc, invocata si astazi de fete pentru grabirea
casatoriei, de femei pentru usurarea nasterii, de pagubiti pentru
prinderea hotilor, de
descanta­toare pentru vindecarea bolilor etc.

Ea are trasaturile Nascatoarei, a Marii Zeite
neolitice, invocata in momentele de grea cumpana ale omului. In
basme ajuta eroinele sa iasa din impas, dar le pedepseste cu
asprime cand ii incalca ordinele, vindeca boli grele, reda vederea
fiicei orbite de mama vitrega, inzestreaza fecioara vrednica si
ascultatoare si o casatoreste cu fiul de imparat etc.

In unele traditii, Maica Domnului – adesea identificata cu
astrul noptii, Luna, sau cu Pamantul – se roaga de Dumnezeu sa nu
prapa­deasca lumea, sa nu izgoneasca vanturile cu avantajele pe
care le aduc acestea oamenilor.