De acum, extremiștii romani lucreaza cu voia Europei

Apropo.ro / 26.06.2002, 17:17
De acum, extremiștii romani lucreaza cu voia Europei
Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) le-a facut dreptate comuniștilor. Extrema stanga din Romania a mers pana în panzele albe pentru dreptul ei de a exista. Și a învins. Curtea a stabilit ca dreptul la libera asociere nu poate fi îngradit prin nici o


Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) le-a facut dreptate comuniștilor. Extrema stanga din Romania a mers pana în panzele albe pentru dreptul ei de a exista. Și a învins. Curtea a stabilit ca dreptul la libera asociere nu poate fi îngradit prin nici o lege din Romania. Așadar, putem spune ca partidele extremiste au primit unda verde, cu girul Europei.

Procesul comuniștilor

Acum 8 ani, un profesor oradean a luat pe cont propriu lupta împotriva revenirii comuniștilor pe scena politica. Auzind ca PCR cere sa intre în legalitate, Radu Davidescu s-a urcat în tren și s-a dus ața la București, pentru a depune contestație împotriva reînființarii partidului.

Gestul bihoreanului avea sprijinul Asociației Revoluționarilor bihoreni, al Alianței Civice și al Asociației Foștilor Deținuți Politici.

„Opt ore a ținut procesul. Au fost și rasturnari dramatice de situație. La un moment dat, un avocat a contestat completul fiindca doi dintre cei trei magistrați fusesera membri ai PCR. Au venit apoi alți judecatori”.

Davidescu își amintește ca ideea conform careia dreptul la libera asociere nu poate fi îngradit de lege a fost îndelung discutata.

„Am cazut de acord asupra acestui fapt. Însa, eu am atras atenția instanței ca Legea Siguranței Naționale interzice activitatea partidelor comuniste și fasciste”.

În cele din urma, profesorul oradean a avut caștig de cauza. Prin neînregistrarea PCR, comuniștii s-au reîntors în ilegalitate.

Trufia neputinței

Radu Davidescu spune ca reprezentanții PCR priveau atunci intervențiile sale „cu trufia neputinței întiparita pe chip”.

„Condițiile de azi sunt diferite de cele de acum 8 ani. Sunt convins ca apariția unui partid comunist va determina, inevitabil, și apariția unuia de extrema dreapta”.

Profesorul e mandru de marunta sa contribuție la mersul istoriei contemporane a Romaniei. „Nu m-a decorat nimeni, n-am fost primit cu flori în gara, ba chiar, ani mai tarziu, am fost exclus din PNTCD. Ce daca am luptat împotriva comunismului?!”.

„E democratic”

Petre Blajovici , fost ministru al regimului Ceaușescu, considera democratica existența partidelor comuniste.

„Depinde ce politica și strategie au. Daca acționeaza în sprijinul revendicarilor muncitorilor și țaranilor, de ce sa fie ilegale?! Social-democrația romaneasca a furat toate lozincile comuniștilor și nu le aplica”.

Blajovici spune ca PSM, partidul din care el face azi parte, ezita sa se coalizeze cu PCR „fiindca acesta nu prezinta nici un fel de garanții asupra caracterului sau democratic”. Dupa parerea sa, doar partidele de extrema dreapta trebuie sa fie pe mai departe în afara legii.

Legionarii nu-s fasciști

În tinerețe, Petru Anca a fost liderul tinerilor legionari din Bihor. El susține și astazi cu tarie ca, în ciuda propagandei facute de comuniști, Mișcarea Legionara n-a fost fascista.

„În 1946, Vasile Iașinski s-a adresat Tribunalului de la Nurnberg, cerand un verdict asupra Mișcarii. Instanța a decis atunci ca Legiunea n-a fost o organizație fascista. Am fost puși în ilegalitate fiindca legea o face Iliescu dupa pofta lui. Partidul Comunist exista și ne conduce, sub o alta masca!”.

Batranul legionar spune ca Mișcarea nu trebuie reînființata. Fiindca ea a funcționat întotdeauna, „asemenea unui rau ce curge în subteran”.

Legi desuete

Constituția Romaniei interzice funcționarea partidelor care propovaduiesc „ura de clasa”, „îndemnul la razboi”, „violența publica”… Legea Partidelor spune și ea ca „partidele care prin scopurile sau prin activitatea lor militeaza împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept… sunt neconstituționale”.

Interdicția cea mai explicita se gasește, însa, în Legea Siguranței Naționale. „Inițierea sau constituirea de organizații, grupari sau aderarea la activitați totalitariste, extremiste, de sorginte comunista, fascista sau legionara, reprezinta amenințari la adresa siguranței naționale a Romaniei”.

Fiindca hotararea Curții de la Strasbourg este mai tare decat legea romaneasca, parlamentarii vor avea de umblat la Constituție și la cele doua legi.

Asta, pentru ca „tovarașii” și „camarazii” sa poata lucra în voie…

Testul democrației

Șefa catedrei de Științe Politice de la Universitatea Oradea, prof. univ. Lia Pop , considera corecta decizia CEDO.

„Nu trebuie judecat daca e bine sau nu. În temeiul principiilor libertaților fundamentale, e firesc ca fiecare cetațean sa își poata exercita dreptul la libera asociere și ca oferta politica sa fie cat mai larga”.

Lia Pop vede apariția partidelor extremiste ca pe un test al democrației societații romanești.

„Sa vedem care va fi audiența acestor partide. Daca nu vor avea priza, înseamna ca am trecut testul pluralismului și ne vom uita la ele doar ca la niște simple ciudațenii”.

Comuniștii de dupa

Comuniștii de dupa comunism nu au reușit sa coaguleze o singura formațiune politica a stangii. Cateva sute de persoane s-au raspandit în mai multe partide din care PSM, PCR și PMR sunt cele mai cunoscute. Partidul Muncitoresc Roman, considerat cel mai radical, are ca zona de maxima audiența sudul Romaniei și organizații în 22 de județe. Singura formațiune politica de stanga din Bihor este PSM, filiala aflata în declin dupa plecarea președintelui Ioan Chivari la PSD.

Florin Budea [Bihoreanul]