Sotia lui Stefan Augustin Doinas s-a sinucis

Scriitorul Ștefan Augustin Doinaș a încetat din viața în urma unui infarct, în noaptea de vineri spre sîmbata, la spitalul Fundeni, iar soția lui s-a sinucis dupa o zi, lasînd un bilet în care a scris: „o prea mare iubire ucide”.

Silvia Lia Popa, de 74 de ani, fosta prim balerina a Operei Naționale, cunoscuta cu numele de scena Irinel Liciu, a fost gasita moarta, duminica, în propria locuința, ea lasînd un bilet în care a justificat gestul sinuciderii, ca urmare a decesului soțului ei, scriitorul Ștefan Augustin Doinaș.

„Domnul meu și Dumnezeul meu, iarta-ma! Doinaș, dulcele meu, o prea mare iubire ucide”, scrie Irinel Liciu.

Ea a fost gasita moarta în apartamentul situat pe bulevardul I.C. Bratianu nr. 35, unde locuia împreuna cu scriitorul Ștefan Augustin Doinaș, al carui nume real era Ștefan Popa. Potrivit anchetorilor, în încapere au mai fost gasite doua pungi cu medicamente.

Surse din anturajul familiei susțin ca Irinel Liciu era bolnava de mai mult timp, suferind de afecțiuni locomotorii.

Scriitorul Ștefan Augustin Doinaș a murit în urma unui infarct, în noaptea de vineri spre sîmbata, la spitalul Fundeni. El a suportat, luni, o operație, deoarece suferea de cancer la gît, iar, potrivit medicilor, starea sa post-operatorie a fost buna în zilele urmatoare intervenției.

Nascut în 1922, într-o comuna din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universitații din Cluj. A facut parte împreuna cu I.Negoițescu, Radu Stanca, C. Regman și Ovidiu Cotruș din Cercul Literar de la Sibiu, fiind unul dintre semnatarii Manifestului Cercului Literar. A debutat cu o poezie în „Jurnalul literar” în 1939. Opt ani mai tîrziu, prezinta la un concurs manuscrisul „Alfabet potic”, care este distins cu Premiul „E. Lovinescu”. Debutul editorial și l-a facut cu volumul de poeme „Cartea mareelor”, în 1964. Atras la început de mișcarea de resurecție a baladei, inițiata de membrii Cercului Literar de la Sibiu, Ștefan Augustin Doinaș a parasit cu timpul aceasta orientare și s-a îndreptat spre „modul intelectual al lirei”, o poezie cerebrala.

Printre volumele sale de poezii se numara: „Omul cu compasul”, 1966; „Ipostaze”, 1968; „Alter ego”, 1970, „Ce mi s-a întîmplat cu doua cuvinte”, 1972; „Anotimpul discret”, 1975,; „Locuiesc într-o inima”, 1978, „Vînatoare cu șoim”, 1985; „Foamea de unu”, 1987. A realizat traduceri dintre care ies în evidența cele din Goethe, Holderlin, Mallarme, Paul Valery.

Printre premiile pe care Ștefan Augustin Doinaș le-a primit se numara: Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei, 1968; Premiul Comitetului de Stat pentru Cultura și Arta, 1970; Premiul Uniunii Scriitorilor, 1975 și 1979; Premiul Special al Uniunii Scriitorilor, 1982. A fost distins cu „Medalia Goethe” a Institutului Goethe din Munchen, pentru traducerea din „Faust”, 1982.

Liderul PNL, Valeriu Stoica, a transmis, duminica, un comunicat în care arata ca membrii Partidului Național Liberal au aflat cu stupefacție și infinita durere vestea trecerii în neființa a marelui poet, academician Ștefan Augustin Doinaș, personalitate de vîrf a gîndirii liberale românești. Ștefan Augustin Doinaș a fost nu doar poetul devenit, de multa vreme, canonic, ci și un mare aparator al valorilor civice și un promotor neobosit al gîndirii liberale, afirma Stoica.

O nefericita împrejurare a facut ca acest mare spirit al epocii actuale sa devina laureatul premiului „Ion I.C. Bratianu” – acordat anual unei personalitați care s-a distins în promovarea ideilor liberale – în chiar ziua dispariției sale, arata Valeriu Stoica. „Bucuria acordarii acestui titlu a fost în felul acesta înnegurata de certitudinea ca promisa și mult așteptata clipa a sarbatorii comune nu va mai veni vreodata. Ne ramîne palida mulțumire de a-i fi dat lui Ștefan Augustin Doinaș un ultim semn de recunoaștința și obligația de a-i respecta îndemnul – devenit testamentar – de a cîștiga alegerile prin solidaritate și profesionalism în activitatea PNL, cuprins în scrisoarea de acceptare a premiului”, se mai arata în comunicatul liderului liberal.

Tudorel Urian, din cadrul Biroului de presa al PNL, a relatat ca l-a vizitat la spital pe Doinaș vineri seara, pentru a-i înmîna premiul „Ion I.C. Bratianu” pe care i l-au acordat în aceeași zi liberalii.

Decesul lui Ștefan Augustin Doinaș a surprins lumea culturala și pe cea politica deopotriva.

Razvan Theodorescu: „Sînt la Iași și am aflat cu tristețe de la radio despre moartea lui Ștefan Augustin Doinaș. Nu demult îi trimiteam o scrisoare, cu ocazia împlinirii vîrstei de 80 de ani. Ramîne o figura marcanta a culturii și spiritului românesc. Sînt extrem de întristat ca un om remarcabil ne-a parasit. Este o pierdere pentru cultura și pentru Academia Româna pe care o onora”.

Nicolae Manolescu: „Din pacate, dupa ce l-am sarbatorit pentru împlinirea a 80 de ani, ne-a luat prin surprindere. Era în plina forma acum doua saptamîni cînd a avut loc ceremonia de la Academia Româna. Este foarte dureros pentru ca, deși era un om de 80 de ani, era în stare sa scrie înca multa vreme. În ultimul deceniu scrisese la fel de mult cît și în precedentele doua-trei decenii. Se pare ca urmau alte volume de poezie, eseistica, poate amintiri. Dar Dumnezeu a vrut altfel”.

Alexandru Paleologu: „Eram foarte prieten cu Ștefan Augustin Doinaș de 30 de ani. Îl admiram imens. Un prieten foarte nuanțat și fin. Știam ca era bolnav și ca viața lui atîrna de un fir de ața. Ne-am întîlnit odata la Spitalul Elias. El se trata de inima. Știu ca a suferit de o boala grava și a ramas cu o afecțiune la inima. Sînt dezolat și consternat. Consider gestul soției lui ca fiind unul emoționant”.

Radu F. Alexandru: „Este o pierdere uriașa pentru literatura româna. Cred ca a fost unul dintre piscurile reale ale poeziei și spiritualitații românești, un om a carui valoare literara a fost dublata de o forța de caracter remarcabila. Cred ca a fost unul dintre exemplele cele mai pilduitoare de demnitate și respect pentru valorile carora le-a ramas fidel de-a lungul timpului, în orice condiții. A fost unul dintre reperele cele mai autentice ale vieții culturale românești”.

Ludovic Spiess, directorul Operei Naționale din București, a declarat pentru MEDIAFAX ca va aranja, luni, o masa pentru comemorarea lui Irinel Liciu, fosta prim-balerina a Operei.

„Am primit vestea cu mare tristețe. Vom aranja mîine o masa la intrare, așa cum obișnuim, cu fotografii din spectacolele lui Irinel Liciu. Tot colectivului baletului este liber mîine și ne vom aduna acolo. Irinel Liciu a evoluat în lumea baletului timp de 30 de ani. A fost o reprezentanta de frunte a baletului clasic”, a spus Ludovic Spiess.

Începînd cu anii ’50, Irinel Liciu s-a afirmat ca o balerina de excepție pe scena Operei din București. Prestigiul i-a crescut o data cu spectacolele susținute în Europa, America, Asia și Australia, alaturi de balerinii Magdalena Popa, Alexa Mezincescu, Elena Dacian, Gabriel Popescu, Gelu Barbu și Ileana Iliescu. Anul trecut, cu ocazia aniversarii a 80 de ani de la înființarea Operei, președintele Ion Iliescu i-a acordat fostei balerine Ordinul „Seviciul Credincios”, în grad de Cavaler.

MEDIAFAX