Estul Europei a fost imun la criza mondiala din 2001

Economiile statelor est-europene, intre care se afla cele ale majoritatii tarilor candidate la Uniunea Europeana, au depasit criza economica mondiala de anul trecut. Potrivit raportului anual al Comisiei Economice a ONU pentru Europa (CEE-ONU), produsul intern brut al acestor tari a sporit cu 5% in 2001, in raport cu anul precedent.

„In ciuda repercusiunilor negative ale incetinirii economiei mondiale, anul trecut a fost un an de succes pentru economiile de tranzitie ale tarilor est-europene, majoritatea inregistrOnd o crestere a Produsului Intern Brut”, precizeaza secretarul executiv al Comisiei, Brigita Schmoegnerova. „In unele cazuri cresterile au depasit chiar valorile din anul 2000”, adauga oficialul Comisiei, performantele obtinute de statele est-europene fiind considerate o surpriza.

La baza acestor realizari a stat in primul rand, potrivit oficialilor CEE-ONU, cresterea constanta a cererii interne ca urmare a implementarii cu succes a reformelor structurale. Un rol important l-a avut si cresterea investitiilor straine in majoritatea tarilor candidate (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, RomOnia, Slovenia, Slovacia), favorizata de dorinta acestor state de a intra in Uniunea Europeana. Absenta repercusiunilor negative in urma crizei din Argentina (in contrast cu situatia dupa criza din Rusia din 1998) a fost considerata de raportul ONU tot ca un semn de revenire a situatiei economice din zona. Mai mult, importurile Uniunii Europene din aceste tari au ajuns de la 9,9% in 2000, la 11,1% in 2001, ca urmare a cresterii competitivitatii.

Tot rusii conduc plutonul

Cea mai buna evolutie a fost inregistrata de tarile din Comunitatea Statelor Independente (CSI), a caror crestere puternica a continuat pentru al treilea an consecutiv. Opt dintre cele 11 state din CSI, in afara Rusiei, au avut cresteri anuale de peste 5%, cat a avut cel mai mare stat din zona, Rusia.

In Romania, Croatia, Cehia si Lituania, ritmul de crestere a Produsului Intern Brut nu numai ca s-a accelerat fata de anul 2000, dar a depasit si estimarile de la inceputul anului.

La polul opus s-a aflat Polonia, a carei economie a cunoscut o perioada de stagnare in 2001 din cauza reticentelor sale de a intreprinde reformele necesare.

In 2002, mai usor cu cresterile

In ciuda acestor rezultate bune, comisia anticipeaza pentru acest an o usoara incetinire a cresterii economice din aceste tari, la 4%. In statele din CSI, cresterea va depasi 5%, in timp ce in statele baltice va fi de 4%, iar in Europa de Est 2,75%.

Aceste valori medii vor fi insa influentate de evolutia celor mai mari doua tari regiune: Rusia si Polonia. Daca in cazul primei, cresterea anticipata este de 4,3% si va depinde intr-o masura foarte mare de pretul mondial al petrolului, in cazul Poloniei, cresterea va fi in acest an de doar 1%.

In celelate tari din Europa de Est, ritmul de crestere a Produsului Intern Brut va fi mai mic in acest an in Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Romania si Iugoslavia. Aceste tari vor fi la randul lor afectate de scaderea economica din Europa de Vest. Cu toate acestea, ritmul de crestere in aceasta zona va fi intre 3% si 4%.

Statele baltice vor cunoaste si ele o reducere a ritmului de crestere, mai ales in Estonia si Lituania. CSI va ramane zona cu cea mai mare crestere economica din regiune, produsul intern brut al Ucrainei urmand a creste cu 6%.

Pierzatorii: Polonia si Macedonia

Doar doua dintre tarile din regiune, Polonia si fosta republica iugoslava Macedonia, au inregistrat anul trecut dificultati economice majore. Astfel, dupa noua ani de expansiune puternica, economia Poloniei aproape ca a stagnat anul trecut. La baza acestei evolutii modeste a stat lipsa de fermitate a autoritatilor in aplicarea unor reforme radicale si implicit nepopulare.

Macedonia a fost singura tara din blocul est-europeana care a inregsitrat anul trecut o scadere a Produsului Intern Brut. Rezultatul nu a fost o surpriza avand in vedere efectele negative implicate de conflictul militar care a afectat zona.

Ionut Bonoiu