Cristina Pîrv a cîstigat Superliga braziliana cu echipa MRV Sugar Minas. Ea este dorita în „nationala” Tarii Cafelei, cu care ar putea evolua la JO din 2004.
În vîrsta de 29 de ani, Cristina Pîrv a jucat cel de-al patrulea sezon în Brazilia, în fiecare an fiind desemnata cea mai buna jucatoare a Superligii feminine, considerata una dintre cele mai puternice din lume. Însa bucuria voleibalistei nascute la Turda a fost enorma doar în acest an, cînd echipa ei, MRV Sugar Minas, a cîstigat finala în fata rivalei BCN Osasco.
Sîmbata, în fata a peste 21.000 de suporteri, MRV s-a impus în meciul decisiv al finalei cu 3-1, Pîrv aducînd punctul decisiv în setul al patrulea. Ofertele au început sa curga pentru Cristina, care este dorita de brazilieni în „nationala” lor în vederea participarii la Olimpiada din 2004.
Felicitari, Cristina! Cum e sa fii campioana a Braziliei?
N-am cuvinte. Înca sînt foarte emotionata. Abia m-am trezit, a trecut doar o noapte de la cîstigarea meciului si urmaresc la TV rezumatul. Toata lumea vorbeste doar despre performanta noastra. Sîmbata seara au iesit mii de oameni pe strazile din Belo Horizonte. Noi am facut turul orasului într-o masina de pompieri, a fost o parada pe cinste. S-a cîntat, s-a dansat, a fost superb. MRV Sugar Minas a cîstigat titlul dupa noua ani, deci a fost sarbatoarea întregului oras. Am primit zeci de invitatii peste tot, la radio, la televiziune, la primar, nici nu mai stiu cum sa-mi fac programul în zilele urmatoare. În plus, sînt asaltata de o multime de firme care vor sa folosesca imaginea mea.
Prima entorsa din cariera
Care a fost cel mai greu moment al finalei cu Osasco?
Ne-au luat tare în primul meci, ne-au învins cu 3-0. Dar momentul care m-a marcat, probabil pentru totdeauna, a fost în primul set din meciul doi. Am facut entorsa, prima din viata mea. Abia puteam sa calc pe piciorul drept, dar m-am pansat si am reintrat în teren. Am pierdut primele doua seturi, dar am revenit si am cîstigat cu 3-2. Atunci am sperat cu adevarat la titlul Superligii, pe care-l dedic mamei mele care a venit din Turda pentru a ma încuraja.
Ce vei face în continuare? Vei ramîne sa joci în Brazilia?
Înca nu am luat o decizie, e prea devreme. Dar brazilienii ma vor neaparat aici. Am primit oferte de la multe echipe, chiar si de la adversara din finala, Osasco. Presedintele de la MRV a spus ca nu ma lasa sa plec pentru ca sînt „steagul” clubului. Mai mult, cei de la federatie mi-au propus sa ma naturalizeze si sa joc în „nationala” Braziliei la JO de la Atena.
O vor si italienii
Vei accepta propunerea lor?
Trebuie sa ma gîndesc bine. Visez la Olimpiada ca orice sportiv, aceea este întrecerea suprema. Însa vreau sa analizez sansele Braziliei, dar si ale României de a ajunge la Atena. Mai am o posibilitate, sa joc pentru Italia. Voi vedea. Acum nu-mi doresc decît sa traiesc bucuria cîstigarii titlului brazilian si sa merg în vacanta. E aici si mama, vom merge într-o statiune din nord-estul Braziliei, Port Seguro, împreuna cu prietenii mei. Apoi, ma voi opri în Italia cam 10 zile, iar la sfîrsitul lunii mai voi ajunge în România. Atunci voi discuta si cu federatia noastra despre programul „nationalei”, pentru ca daca ma voi decide sa accept cetatenia altei tari, voi fi obligata sa nu mai joc pentru România cu doi ani înainte de JO. Adica, din luna iunie a acestui an.
Sursa: www.prosport.ro