Lacatus a fost veriga puternica

Marius Lacatus a aratat o alta fata a Otelului. Mai atragatoare si mai aproape de pretentiile de altadata de lider al provinciei

Jucatorii Nationalului au identificat vinovatul principal pentru înfrîngere: denivelarile terenului

Un meci reusit nu substituie un examen de diploma. Lacatus si-a început treaba la Otelul cu un sprint ca pe vremuri. Ramîne sa vedem mai departe care este capacitatea de efort a alergatorului de odinioara, fiindca Galatiul ofera toate ingredientele necesare afirmarii unui tînar antrenor. Echipa cu fotbalisti disciplinati, situatie materiala la limita dintre supravietuire si abis, conducere administrativa tînara, dispusa sa riste într-o marja acceptabila, suporteri greu încercati.

Victoria lui Gurita si compania împotriva Nationalului repeta una din lectiile clasice ale fotbalului. Cîstiga cel mai bun de pe teren, nu cel mai bine plasat în clasament. Banalitate, veriga puternica a partidei de la Galati a fost echipa.

Chiar daca Gurita a cules laurii, grupul a decis rezultatul. Apararea cu Tofan si Ghionea pe axul central a functionat la parametrii de siguranta. Mijlocul a trait între revelatia reîntoarcerii lui Tanase, ticaitul ritmic al paselor lui Bastina si inventivitatea lui Mozacu. Atacul, trident cu vîrful numit Gurita si baza alcatuita din Bostina si Bogdan Andone a valorificat cu randament aproape maxim caldura produsa la etajele inferioare.

Ca o racheta cu mai multe trepte, Otelul a iesit din atmosfera în progresie. Atunci cînd pasele de esenta britanica ale lui Andone si centrarile lui Bostina activau focosul numit Gurita efectele erau devastatoare. Situatie favorizata si de obstacolele minuscule întîlnite în cale, pe care din respect nu le numim jaloane, ci doar fotbalisti în zi proasta.

Olaroiu spunea imediat dupa meci ca multi jucatori l-au dezamagit. Potocianu si Ovidiu Petre ar fi doua exemple, pe care noi, care nu ne ocupam cu pedagogia, nu ne ferim sa le numim. Ca si în cazul învingatorilor, nu Potocianu si Ovidiu Petre au pierdut punctele, ci echipa. Fotbalul e un joc în 11, iar în zilele cînd unora le zboara gîndul la nemurirea sufletului si altii traiesc greata existentiala orice rezultat favorabil iese din discutie. De aceea, pare de-a dreptul comic sa explici înfrîngerea prin denivelarile terenului.

Indienii în inspectie

Partida de la Galati a fost urmarita de întreg staff-ul indian de la ISPAT – Sidex în frunte cu Narendra Chan’ hari, presedintele combinatului. Noul sponsor al echipei de la Dunare a fost inscriptionat pe tricourile jucatorilor lui Lacatus, iar Otelul a primit deja saptamîna trecuta prima transa din cei aproximativ 650.000 de dolari, suma pe care indienii o vor varsa în contul clubului pîna la sfîrsitul anului. Urmatoarea rata este prevazuta pe 18 martie, conducerea clubului intentionînd sa plateasca fotbalistilor atunci si restantele din contract.

Babicu’ peste Vintila

Cristi Munteanu ramîne portarul cu cele mai putine goluri primite în campionat, galateanul fiind învins numai de 11 ori. În jocul de la Galati, el l-a avut adversar pe Bogdan Vintila, cel care detine recordul de invincibilitate, 521 de minute jucate fara sa primeasca gol. „Ghinionul lui Vintila a fost Mihai Gurita. Nici mie nu mi-a venit sa cred cît de bine am jucat. Dupa joc am intrat în vestiar si i-am întrebat pe baieti daca nu cumva în repriza a doua a jucat Brazilia în locul nostru”, a povestit Babicu’.

Suportere neconditionate

Primul joc al lui Marius Lacatus pe banca tehnica a Otelului a adus la Galati cele mai înfocate suportere ale sale. Sotia Mariana si fetita Alexandra s-au deplasat special la acest joc pentru a-i tine pumnii fostului international al Stelei. „În primul rînd am venit pentru ziua de 8 martie. I-am purtat noroc lui Marius si o sa încercam sa venim la cît mai multe meciuri. Cu Steaua o sa fim sigur prezente la stadion”, a spus Mariana Lacatus.

Mihai Gurita: „Mi-a venit perfect”

Ce faci, Mihai, sarbatoresti dupa golul reusit în fata Nationalului?

Gata, am terminat. Am dat o fuga pîna acasa, la Suceava, unde m-a felicitat toata lumea. Bine ca i-am batut, nu le-am lasat nici o sansa.

Povesteste-ne golul din foarfeca

Nu e primul, am mai înscris unul în tur, cu UMT. Atunci a fost nimereala, recunosc. Acum n-aveam voie sa ratez, mi-a venit perfect. Noroc ca Tanase n-a lovit mingea cum trebuie, altfel nu mai ajungea la mine.

Ai devenit nasul Nationalului, dupa ce în tur tot tu ai marcat golul egalarii.

Atunci am dat cu exteriorul. Daca-l pacaleam din nou pe Vintila, cînd am scapat singur cu el în repriza a doua, era si mai bine. Am vrut sa dau cu latul în coltul lung. Dar, si el smecher, a stat pe picioare si a prins mingea.

Am auzit ca ai un pariu cu Mihai Stoica, ca la fiecare gol marcat de tine sa primesti o prima suplimentara de 500 de dolari.

Asa e, dar s-a schimbat ceva. Începînd cu returul, primesc bonus si daca obtin un penalty sau dau o pasa decisiva de gol. Singura conditie e sa nu bat penalty. A zis ca ma omoara daca ma vede prin zona. Însa, de fiecare data cînd avem penalty, ma duc eu sa iau mingea ca sa-i creasca tensiunea lui Meme. Totul mi se trage de la un meci de Cupa cu Sportul, la Buzau. Am ratat eu si Tofan si am pierdut calificarea.

Sa rîdem cu Beudeanu

Întîlnirea de la Galati nu va ramîne în istorie din punctul de vedere al arbitrajului. Salomir a condus bine, întarindu-ne convingerea ca atunci cînd greseste e putin probabil sa o faca involuntar. Onorabil si asistentul ploiestean Cristian Nica. Exceptia, clujeanul Marius Beudean, care a reusit însa sa inflameze spiritele în teren, în tribune si pe banca Otelului prin semnalizari aiuristice la ofsaid si chiar la auturi, o data „centralul” trecînd peste decizia sa. În consecinta, calificativul dat de jucatori lui Beudeanu a oscilat între „dobitoc” si „handicapat”.

Sursa: www.prosport.ro