Finala Cupei Spaniei, transmisa în direct de BV1TV de la ora 22:00, este primul prilej pentru madrileni sa marcheze cei 100 de ani de existenta
Real Madrid si Deportivo La Coruna îsi disputa azi finala Cupei Spaniei, editia 2001-2002. De ce naiba o finala de cupa, care în mod traditional încheie sezonul fotbalistic se disputa în martie, cu atîtea zile înainte?, ar putea veni, logic, întrebarea.
Simplu, pentru ca astazi e 6 martie. Si ce e pe 6 martie?, si-ar putea continua tirul cei care n-au intrat atît de mult în istoria fotbalului pentru a afla. Raspunsul e la fel de simplu. 6 martie 1902, exact acum 100 de ani deci, este ziua în care s-a înfiintat Real Madrid. Cine e Real Madrid?, cu siguranta nu va întreba nimeni. Stie deja toata lumea.
Coincidenta fericita a facut ca sarbatorirea celor 100 de ani de la aparitia lui Real Madrid sa se suprapuna peste aniversarea celei de-a 100-a editii a Cupei Spaniei. Astfel ca nu se putea gasi o data mai buna decît 6 martie si un loc mai bun de disputare a acestei finale decît legendarul „Santiago Bernabeu”, arena madrilena care-si trage numele de la cel mai important presedinte din istoria Realului.
Si mai fericita este coincidenta care a permis celor de la Real Madrid sa si joace aceasta finala, numai ca, în acest caz, a fost mult sustinuta de valoare, pentru ca, e evident, nimeni nu s-a dat la o parte pentru a-i lasa pe madrileni sa ajunga în acest ultim act.
La fel cum nici Deportivo nu se va da azi deoparte ca sa-i lase pe „albi” sa guste din plin bucuria aniversarii. Asta cu siguranta. Galicienii au ajuns la Madrid, dupa cum declara antrenorul lor, Javier Irureta, decisi sa faca din „Bernabeu” o „Maracana” a Madridului.
Aluzia e limpede spre patania brazilienilor din 1950, cînd Uruguay a inundat celebra arena din Rio de Janeiro în lacrimi lasînd „nationala” carioca fara titlul mondial preconizat. Depor va beneficia de 25.000 de suporteri si de un lot fara accidentari, astfel ca are motive sa spere. Real Madrid însa, de asemenea fara accidentari, dar cu 50.000 de fani în tribuna, n-are motive sa spere. Are obligatia sa cîstige.
Real, febletea dictatorului
Franco, unul dintre fanaticii dictatori ai istoriei, care a condus Spania vreme de 36 de ani, pîna în 1975, a fost si un înfocat suporter al lui Real Madrid. A promovat si sustinut clubul blanco, dupa 1950, în faimoasa „perioada de aur”, cînd au fost cucerite 6 Cupe ale Campionilor. Dar s-a si folosit de Real, mai ales în strainatate, pentru a-si pune propria politica într-o lumina favorabila. Se spune ca „Generalissimo” nu a pierdut nici un meci al echipei madrilene, admirîndu-si jucatorii din fata micului ecran, de aceea, televiziunea nationala era influentata, daca nu obligata, sa transmita toate partidele Realului.
Surse din apropierea lui Franco, mentorul lui Juan Antonio Samaranch, fostul presedinte al Comitetului International Olimpic, au dezvaluit dupa ani de la moartea sa ca îsi rezerva chiar mai mult timp fotbalului decît conducerii statului.
„Dictatorul, care nu defavoriza nici marea rivala Barcelona, vedea triumfurile lui Real ca pe propriile succese”, a scris britanicul Paul Preston, biograful lui Franco. Acelasi Preston a adaugat ca aparuse deja o poveste conform careia, în momentele de criza, pentru a calma protestele demonstrantilor, Franco organiza de urgenta un derby Real – Barca.
Sursa: www.prosport.ro