Momentul adevarului: când banii se vor plimba liber

România va deveni în câțiva ani o țara libera și din punct de vedere al circulației fluxurilor financiare. Românii – persoane fizice sau juridice, pot și vor putea investi fara restricții în active externe (imobile, terenuri, acțiuni, obligațiuni, titluri de investiții). În acest moment, românii pot cumpara deja cladiri și terenuri în strainatate.

Conform calendarului de liberalizare a contului curent, de la 1 ianuarie 2003 românii ar putea cumpara liber și titluri financiare de pe piețele externe (acțiuni ale oricarei companii, de la Microsoft pâna la General Electric).

Tot de anul viitor, companiile românești ar putea contracta fara restricții credite din strainatate, în condițiile în care acordarea de garanții și facilitați de finanțare va dveni libera în ambele sensuri: de la nerezidenți la rezidenți și invers. Daca se va reuși respectarea calendarului, din 2003 bancile comerciale care opereaza pe piața româneasca vor putea accepta depozite ale nerezidenților.

„Frecvența redusa a folosirii instrumentelor financiare noi, de piața, de catre persoanele și firmele din România, împreuna cu practica a activitații Bursei în ultimii ani (în pofida fluctuațiilor de pe piețele externe) arata limitele accelerarii procesului de dezvoltare a piețelor financiare interne”, arata analistul economic Daniel Daianu în Raportul de avertisment privind potanțialul de criza pe luna ianuarie 2001, publicat de Societatea Academica din România. Daianu a fost economist-șef al Bancii Naționale și ministru de finanțe.

Politici interne nesanatoase

„Dezvoltarea piețelor financiare interne trebuie privita în conexiune cu deschiderea financiara pentru fluxurile de capital. Câta vreme acest proces poate sa aduca mari beneficii, el antreneaza și riscuri majore; aceste riscuri se amplifica atunci când politicile interne nu sunt sanatoase și instituțiile sunt fragile. În plus, riscurile devin mai evidente într-o economie mondiala care este din ce în ce mai nesigura și mai volatila”, apreciaza Daniel Daianu.

Cel puțin pe hârtie, exista o serie de premise care ar face posibila realizarea acestor pași înca de anul viitor. Inflația a început anul acesta destul de sus, însa este sensibil mai mica decât în 2000.

Experiența internaționala arata ca liberalizarea contului curent trebuie sa se bazeze pe instituții solide, incluzând sistemul financiar-bancar, și pe performanțe economice.

Pentru România, acestea din urma înseamna convergența catre parametrii macroeconomici din Uniunea Europeana. Inflația trebuie sa scada la o singura cifra, diferențialul ratei dobânzii sa fie scazut, iar datoria externa sa creasca mai încet decât ritmul de creștere a Produsului Intern Brut. Nu în ultimul rând, economia va trebui sa poata face fața dificultați majore unor retrageri bruște de capital.

„Constrângerile bugetare tari (disciplina financiara) vor constitui regula jocului, iar prudența fiscala va fi obligatorie în trasarea politicilor publice”, arata Daianu.

El crede ca, în afara unui scenariu optimist, trebuie luat în considerare și cazul în care, pâna în 2004, circumstanțele concrete nu vor permite liberalizarea totala a contului de capital, și trebuie gândite masuri alternative.

Dezinflația are loc, deși, se cuvine spus, drumul va fi dureros. Sistemul bancar este mai solid, comparativ cu situația de la sfârșitul anilor ’90. Ratele interne ale dobânzii nominale și reale au scazut considerabil în ultima vreme. Datoria publica pare sa se fi stabilizat. Datoria externa este relativ scazuta, și numai o parte din aceasta este datorie pe termen scurt.

Acestea sunt elementele pozitive. Posibilitatea practica a îndeplinirii calendarului liberalizarii fluxurilor de capital este însa grevata de tot atâtea stari de fapt negative din economie.

România este singura țara din Europa Centrala și de Est care mai are nevoie de doua cifre pentru a-și aprecia nivelul inflației. Arieratele, în loc sa scada, continua sa creasca în salturi. Deficitul comercial a revenit anul trecut la o creștere accelerata.

Pe lânga toate acestea, analiștii spun ca este de așteptat în 2002 o încetinire a creșterii economice din cauza înrautațirii condițiilor internaționale și ca urmare a necesitații de a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB. Nici pe investițiile straine directe nu se poate miza prea mult, acestea ramânând și în 2001 sub așteptari.

Anul acesta va trebui sa constituie proba ca economia româneasca se poate înscrie pe un trend ascendent susținut, așa cum timp de trei ani la rând s-a aflat în recesiune. Analiștii economici susțin în cor ca atingerea convergenție reale cu criteriile impuse de aderarea la Uniunea Europeana va fi posibila numai prin accelerarea creșterii economice.ț

Timp puțin – costuri mari

Daca ar fi ca liberalizarea sa se realizeze efectiv în 2004, piețele financiare românești mai au destul de puțin timp la dispoziție pentru a deveni suficient de puternice pentru a ramâne în picioare în situația în care ar trebui sa faca fața unor afluxuri și refluxuri succesive de capital.

Poate cel mai mare risc potențial în momentul liberalizarii vine din indisciplina financiara a companiilor românești, de la care statul nu reușește, în ciuda tututor eforturilor, sa strânga veniturile necesare bugetului.

Dincolo de fundamentele macroeconomice, liberalizarea fluxurilor de capital pune și alte probleme: piețele financiare sunt relativ subțiri, ceea ce crește posibilitatea ca fluxurile de capital – intrari, dar mai ales ieșiri – sa produca dezechilibre. De asemenea, aceasta deschidere a piețelor interne pune în discuție capacitatea bancii centrale de a steriliza masa monetara.

„Capacitatea Bancii Naționale de a steriliza masa monetara poate fi cu siguranța depașita, iar fluctuațiile mari ale ratei de schimb ar putea avea efecte negative asupra fluxurilor comerciale și stabilitații prețurilor”, susține analistul economic Daniel Daianu.

Concluzia ultimului Raport al Societații Academice din România este ca liberalizarea contului de capital ar trebui sa aiba loc în concordanța cu performanțele reale ale economiei, și sa nu fie perceputa ca un eveniment predestinat.

Lecția din 1997 se va repeta

Socul la care ar putea fi expuse piețele financiare românești în momentul liberalizarii fluxurilor de capital este ilustrat de experiența din 1997, când, la scurt timp dupa deschiderea Bursei de Valori București și a pieței RASDAQ, și în plina euforie legata de noua politica economica a autoritaților, Banca Naționala s-a confruntat cu dificultați serioase în gestionarea fluxurilor financiare.

Pe piața financiara a intrat în numai câteva luni peste un miliard de dolari. BNR a fost nevoita sa sterilizeze fluxul de lei care a aparut pe piața în momentul conversiei valutei în lei. Daca nu ar fi facut asta, masa monetara ar fi crescut foarte mult, ceea ce ar fi condus la o explozie a inflației, și așa ridicata.

Banca centrala nici nu avea la acea vreme la dispoziție prea multe instrumente de sterilizare a excesului de lei de pe piața. Toate imperfecțiunile pieței începând de la instrumentele financiare și pâna la cadrul de reglementare sunt speculate la maximum de investitori. Imperfecțiunile și unele conjuncturi favorabile se transforma în câștiguri importante pentru investitori și mai ales pentru speculatori.

Este de așteptat ca liberalizare circulației capitalurilor sa aduca în România fluxuri importante de valuta, care va fi plasata în diferite instrumente – titluri de stat, acțiuni la bursa, depozite bancare. Fluxurile respective ar putea fi caraterizate de un grad ridicat de volatilitate, amplificat în situația în care mediul economic și de reglementare nu va fi consolidat pâna atunci.

Daca randamentul obținut va fi mai mare decât ceea ce se poate câștiga în exterior, investitorii financiari își vor retrage câștigurile, fara a reinvesti. Acest lucru va determina presiuni asupra cursului de schimb, de aceasta data în sens negativ. Banca Naționala va fi pusa în situația de a gestiona asemenea posibile conjuncturi. Modalitațile de aparare sunt rezerva valutara, dobânzile și operațiunile de piața monetara.

O experiența de acest gen nu este prea îndepartata. Piețele financiare internaționale sunt pline de astfel de exemple, când mari investitori au câștigat din specularea cursurilor de schimb la intrarea și ieșirea fluxurilor de capital. Dealerii de pe piața valutara româneasca se pregatesc de pe acum pentru astfel de situații. Din asemenea conjuncturi se câștiga dar se și pierde foarte mult.

Nici un nivel al rezervei valutare nu va fi sufficient

Banca Naționala are în acest moment o rezerva valutara de peste 3,7 miliarde de dolari. Daca se adauga și rezerva de aur, rezulta peste 4,5 miliarde de dolari, cea mai mare rezerva înregistrata de banca centrala. Tendința este de creștere, aceasta urmând sa provina atât din împrumuturile externe, cât și din fluxurile de capital.

De partea cealalta, din rezerva vor pleca bani în contul plaților din datoria externa. Conform prognozelor actuale, rezerva valutara bruta a BNR (devize plus aur) ar trebui sa depașeasca șapte miliarde de dolari în 2004-2005 – presupusul moment al liberalizarii contului curent.

La momentul respectiv, banca centrala trebuie sa aiba o rezerva suficient de mare pentru a putea face fața mișcarii imprevizibile a fluxurilor de capital. Dealerii de pe piața valutara se așteapta la mișcari importante de la o luna la alta. În acel moment, situația rezervei va fi monitorizata cu foarte mare atenție.

Experiențele unor piețe emergente, precum cea a Coreei de Sud sau a Argentinei, arata ca nici o rezerva care ar putea fi considerata suficienta în condiții relativ normale, nu poate pune la adapost un anumit sistem valutar în fața unei hemoragii de fluxuri de capital.

România a ramas pâna acum practic izolata de piețele de capital private, în condițiile în care, deși s-a împrumutat în câteva rânduri, și-a menținut propria piața de capital oficial închisa pentru investitorii straini.

Aceasta face din România un caz singular în Europa Centrala și de Est, multe alte țari cedând tentației de a-și liberaliza puternic piețele interne de capital și contul de capital.

Cristian Hostiuc / Razvan Voican ZIARUL FINANCIAR