Ce șanse au cabliștii sa concureze RomTelecom?

Operatorii de televiziune prin cablu ar putea deveni, dupa liberalizarea pieței telecomunicațiilor, la 1 ianuarie 2003, un concurent serios pentru RomTelecom. De aceasta parere sunt atât Asociația de Comunicații prin Cablu (ACC) cât și ministerul de resort.

Cu aproape 3,3 milioane de abonați ai operatorilor de televiziune prin cablu- câteva sute de mii mai puțin decât RomTelecom – industria CATV a avut anul trecut venituri totale de peste 120 de milioane de dolari. Gradul de penetrare al rețelelor de televiziune prin cablu a atins în România, potrivit unui sondaj IMAS realizat în septembrie 2001, nivelul de 75-75% în orașe, în timp ce mediul rural este acoperit în proporție de numai 15%. În ceea ce privește consolidarea pieței, primii cinci operatori de televiziune prin cablu – Astral Telecom, Romania Cable Systems (RCS), UPC Romania, Terra Sat Comp și Romsat Cable TV & Radio – au în total aproximativ 80% din abonații din România. Deocamdata, nu se întrevad fuziuni între „marii cabliști”.

„În contextul liberalizarii pieței telecomunicațiilor, marii operatori CATV pot deveni concurenți importanți ai RomTelecom. Investițiile care trebuie facute sunt însa uriașe – aproximativ 700 de milioane de dolari – suma imposibil de acoperit în condițiile în care industria este > în diferite impozite, taxe și alte contribuții”, a declarat Ziarului Financiar Valentin Negoița, directorul executiv al Asociației de Comunicații prin Cablu (ACC).

În plus, potrivit lui Negoița, în momentul de fața, exista o apatie pe piața în ceea ce privește investițiile straine, cauzata atât de situația de recesiune globala a industriei telecomunicațiilor, cât și intern, de legislația locala instabila.

Pe de alta parte, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI), spune ca o mare parte din problemele reclamate de ACC sunt adevarate, însa operatorii au partea lor de vina, pentru ca nu au început investițiile mai de mult.

Piedici în drumul cabliștilor catre telecomunicații Operatorii de televiziune prin cablu vor face oficial pasul catre telecomunicații dupa ce pachetul legislativ care va reglementa acest sector va trece de Parlament. Pentru ca vor fi „încadrați” între firmele de telecomunicații, și nu între furnizorii de programe audiovizuale. Dar sunt aceștia gata sa faca pasul și în practica? Deocamdata, prioritațile cabliștilor în ceea ce privește investițiile sunt cele care vor duce la o calitate mai buna a transmisiei, îmbunatațirea relațiilor cu clienții și școlarizarea salariaților.

În privința numarului de abonați la televiziuni prin cablu, România a avut o dezvoltare neașteptata, iar operatorii își propun înca o creștere anuala de 15%. Numai ca puterea de cumparare scazuta a limitat posibilitațile de scumpire a abonamentului, astfel încât investițiile din fonduri proprii de anvergura celor necesare pentru a intra cu succes într-o piața a telecomunicațiilor complet liberalizata sunt practic imposibile. În plus, cabliștii se mai confrunta cu o rata mare a pirateriei, cu diferite taxe și contribuții, precum și cu lipsa de reglementare a contractelor cu Electrica.

Asociația de Comunicații prin Cablu (ACC) considera ca nivelul mediu al tarifelor este în prezent mult prea mic pentru a asigura dezvoltarea și implementarea de tehnologii și soluții de comunicații în banda larga (broadband). Or, potrivit operatorilor, comunicațiile broadband sunt absolut necesare în perspectiva intrarii acestor firme pe piața liberalizata de telecomunicații, iar investiția medie numai pentru asigurarea unui semnal TV în condiții de calitate occidentala este de aproximativ 200-300 de dolari pe abonat.

„Puterea economica de pe piața a facut ca suma cheltuita de un român pentru abonamentul lunar la televiziunea prin cablu, și în acest context trebuie spus ca CATV este un serviciu opțional, sa fie autoreglementata de operatori în jurul valorii medii de 3,5 dolari (3,7 euro), nivel în stagnare în ultimii trei ani”, a declarat Ziarului Financiar Valentin Negoița, director executiv al ACC. „În plus, nu trebuie uitat ca în România, prin cablul TV poți urmari un numar de programe mult mai mare decât în țarile din Europa de Vest”, a adaugat el.

Oficialii Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI) considera însa ca investițiile ar fi trebuit începute acum mai mulți ani, în perioada de dupa 1990, când industria CATV s-a lansat în România. „Piața își spune cuvântul și pastreaza tarifele la nivelul puterii de cumparare. Din abonamentul lunar bineînțeles ca nu poți face investiții în rețele convergente sau tehnologii ADSL,” a declarat Ziarului Financiar Dinu Malacopol, secretar de stat în MCTI.

Potrivit secretarului de stat, mulți operatori CATV au început în anii ’90 prin cablarea „la gramada” a românilor, pe piața înregistrându-se în acea perioada o presiune puternica asupra prețului, în venituri fiind majoritare sumele provenite din instalare și nu din abonamentul lunar.

„A existat apoi o consolidare pe piața, iar operatorii serioși și-au separat foarte clar activitatea, în departamente care instaleaza și întrețin infrastructura și departamentele care asigura serviciile”, considera Malacopol.

Tehnologia ADSL (Asymmetric Digital Subscriber Line) permite transmisii de date (e-mail, multimedia, voce) prin liniile telefonice de cupru. Viteza variaza între 1,5 și 9 Mbps la recepție și 16 pâna la 640 Kbps la transmisie.

O alta problema este, în viziunea ACC, pirateria în industria CATV. „În România, rata pirateriei se situeaza în jurul nivelului de 25-30%. Pe lânga acest lucru, daca îl prind pe cel legat fraudulos la rețeaua de cablu TV, pot cel mult sa-l deconectez și apoi sa stau de vorba cu el și asta daca vrea el sa stea cu mine de vorba, pentru ca nici o lege nu pedepsește pirateria CATV”, a spus Negoița. „Daca omul are bun-simț, nu se mai conecteaza fraudulos. Daca nu, a doua zi gasești cablul montat la loc”, a adaugat el.

MCTI considera însa ca problemele legate de pirateria TV se vor rezolva în cursul acestui an, în momentul adoptarii pachetului legislativ referitor la reglementarea industriei comunicațiilor, care va înlocui vechea lege a telecomunicațiilor, nearmonizata cu aquis-ul comunitar.

„Prin noile legi, serviciul CATV va fi complet liberalizat și reglementat”, a spus Malacopol. „În plus, operatorii CATV vor fi de acum încadrați la firmele de comunicații – în perspectiva liberalizarii pieței – și nu la furnizorii de programe audiovizuale”, a adaugat secretarul de stat.

În privința legislației, o alta problema este potrivit ACC noua lege a audiovizualului, prin care operatorii CATV vor trebui sa plateasca o contribuție de 5% din veniturile totale catre Oficiul Național al Cinematografiei, procent considerat „abuziv și arbitrar”.

„Cinematografia este o industrie independenta, care trebuie sa-și asigure finanțarea din doua surse: surse private, cum ar fi drepturi de autor, vânzari de filme, încasarile din cinematografe și contribuțiile televiziunilor care întrebuințeaza fondul cinematografic, și surse publice, cum ar fi bugetul de stat prin intermediul bugetului Ministerului Culturii și Cultelor”, spune Negoița.

Astfel, potrivit ACC, operatorii contribuie deja la bugetul de stat prin plata impozitelor și a TVA, platind și drepturi de autor pentru producatorii de filme și muzica. „În plus, numai chiriile pentru stâlpii Electrica (înca monopol de stat) pe care îi folosesc majoritatea operatorilor CATV, s-au marit începând cu ianuarie 2002 de zece ori și se adauga celor 7,5% din veniturile brute (drepturi de autor) și celor 25 de cenți per abonat pe an, taxa de supraveghere.

Negoița considera ca „este greu de înțeles insuccesul rețelei naționale de cinematografe (cu peste 1.000 de sali de cinema în toata țara, în condițiile în care Hollywood Multiplex, cu cele 10 sali ale sale a încasat anul trecut aproximativ 50% din totalul veniturilor din vânzarea de bilete la cinema”. De altfel, taxa de 5% ar putea foarte ușor sa fie transferata pe facturile abonaților, lucru considerat drept o piedica importanta în calea dezvoltarii industriei CATV.

O soluție ar fi, potrivit MCTI, ca ACC sa se implice mai mult în discutarea legilor care privesc operatorii CATV. „ACC, ca reprezentant al operatorilor, ar trebui sa faca lobby și sa arate ca CATV nu scoate bani din programe, fiind numai instrumentul prin care ajung acestea la populație”, considera Malacopol.

În 2002, planurile marilor operatori includ o creștere medie a numarului abonați de 15 procente. Astfel, Astral Telecom se așteapta ca numarul de clienți sa creasca în acest an de la aproximativ 620.000 pâna la 700.000 de abonați, în timp ce RCS (peste 500.000 de abonați la sfârșitul lui 2001) și UPC (300.000 de abonați în decembrie anul trecut) anticipeaza semnarea a înca 50.000 de abonamente fiecare.

Ca investiții, de exemplu, RCS intenționeaza sa monteze în acest an 3.000 de kilometri de cablu din fibre optice (în perspectiva intrarii pe piața comunicațiilor). Deși valoarea proiectului nu a fost facuta publica, o asemenea investiție va depași, potrivit analiștilor, câteva milioane de dolari.

Cristian Iovitu ZIARUL FINANCIAR