Ce provoaca anexita?

O infecție pelvină apărută ca urmare a unui chiuretaj, naștere sau avort spontan. De obicei, avortul nu este urmat imediat de elemente de infecție pelvină, acestea se manifestă ceva mai târziu și în timp, femeia își dă seama că nu mai poate rămâne gravidă.

E posibil ca anexita să apară chiar în absența motivelor date mai sus. Poate apărea în prima fază o infecție cu Chlamydia sau microorganisme înrudite. Diagnosticul e mai greu de stabilit pentru că acest microorganism are niște particularități care se pun greu în evidență la un examen obișnuit de laborator.

Femeia infectată nu are cine știe ce supărări de la această infecție (secreția vaginală poate fi ușor mai gălbuie, pot apărea dureri de ovare fără a fi intense sau persistente, nu apare febra) cu alte cuvinte se poate să nici nu-și dea seama că e bolnavă.

Nu se alarmează și nu se duce la medic pentru că durerea e ceva obișnuit în viața femeii nu-i așa? Adevărul iese la iveală ani de zile mai târziu, când femeia își dă seama că nu poate rămâne gravidă.

Abia atunci se duce la medic și cu această ocazie se vede clar de ce nu poate avea copii. Trompele uterine, adică chiar locul cel mai important pentru producerea fecundației ovulului de către spermatozoid, sunt indemne, bolnave, incapabile să-și îndeplinească rolul.

Mai mult, e posibil ca ovulul și spermatozoidul să își dea randez-vous în trompa uterină dar aceasta să nu fie apoi în stare să conducă oul în cavitatea uterină, acesta ajungând în altă parte, pe undeva prin burta femeii, generându-se o sarcină extrauterină care e o complicație majoră a anexitei.

Ce e de făcut?
Cum bine ați ghicit, controlul periodic la medicul specialist ginecolog ar putea să fie ceva de genul 3paza bună trece primejdia rea3. Tratamentul va fi neapărat o asociere de medicamente antibiotice pentru ca infecția cu Chlamydia nu cedează așa de ușor.

Ce se întâmplă dacă nu se face tratament?
În această situație, sau a unui tratament făcut incomplet sau cu medicamente nepotrivite, e rău. Organele genitale interne se pot suprainfecta cu alți germeni și pot apărea adevărate pungi cu puroi care se vor acumula în abdomen, propagându-se ulterior la peritoneu dând peritonita acută, care nu se poate rezolva decât chirurgical.

Chlamydia se transmite prin contact sexual?
Da. De aceea e necesară diagnosticarea și tratarea infecției și la partener (și barbatul poate fi afectat de sterilitate secundară infecției cu Chlamydia).

Pe scurt, infecția cu chlamydia:
– E puțin cunoscută și greu de diagnosticat rPoate fi foarte ușor trecută cu vederea de către femei, având manifestări foarte blânde care uneori lipsesc
– Are o evoluție silențioasă
– Poate genera peritonita sau aderențe la organele învecinate, prin propagarea în cavitatea abdominală, rezultând dureri intense
– Determină sterilitate la femei și la bărbați
– Se transmite pe cale sexuală.

Ce este steriletul?
Steriletul sau dispozitivul intrauterin reprezintă o modalitate simplă de evitare a unei sarcini. Efectul lui pincipal este de prevenire a inserției ovulului fecundat în interiorul uterului.

Este un mic obiect din plastic sau metal legat cu un fir. Dispozitivul se instalează de către medic în interiorul uterului iar firul rămâne suspendat în vagin, pentru a facilita îndepărtarea steriletului și a evidenția totodată prezența acestuia la un consult ulterior.

Instalarea lui se poate face în momentul menstruației sau imediat după aceea pentru a fi sigur că între timp nu s-a produs o sarcină. După implantare începe imediat să-și facă datoria.

Femeia trebuie însă să verifice cel puțin o dată pe săptămâna dacă firicelul mai e acolo pentru că e posibil ca să facă o buclă și capătul lui să se ducă în cavitatea uterină. De asemenea e posibil ca steriletul să fie eliminat.

Ce trebuie să știți:
– Se impune un consult ginecologic clinic și bacteriologic înainte de montarea steriletului și dacă există vreo infecție, tratarea acesteia.
– Atunci când ai un asemenea dispozitiv în uter trebuie să mergi la control ginecologic foarte des.
– În mod normal steriletul se schimbă o dată la 5 ani. Steriletul din cupru se schimbă o dată la 3 ani
– Imediat după implantarea steriletului, pot apărea sângerări, dureri sau scurgeri vaginale.
– Menstruațiile pot fi mai abundente și mai dureroase decât înainte. De aceea, se poate ca unele fete care au dureri și menstruații abundente să suporte cu greu prezența steriletului pentru că le înrăutățește simptomele. – Cât timp femeia e purtătoare de sterilet, mucoasa uterină suferă o reacție inflamatorie care se poate croniciza și care, în timp, poate duce la sterilitate.
– Pe firul steriletului pot ascensiona microbi care-și croiesc drum spre interiorul cavității uterine și apoi spre trompele uterine (care dacă vă amintiți, sunt esențiale pentru realizarea fecundației).
– Femeile care sunt purtătoare de sterilet și totuși rămân gravide au un risc foarte mare de sarcină extrauterină (oul nu se poate implanta în uter din cauza steriletului dar se poate implanta în altă parte, undeva în cavitatea abdominală).
– Foarte rar poate apare ca o complicație supremă, perforarea uterului de către sterilet.
r Fetele foarte tinere sau care nu au avut sarcini sau nu au născut au un risc de infecție mai mare decât femeile mai în vârstă care au avut sarcini și nașteri.
– Femeile cu fibrom uterin nu ar trebui să își monteze sterilet.
– Femeile cu boală inflamatorie pelvină nu ar trebui să-și monteze sterilet.

Cu drag, Alina