2002 va fi anul convalescentei, în care lumea se va reface dupa atentatele din 11 septembrie si dupa riposta americana din Afganistan.
S-ar putea sa se produca noi atacuri teroriste, din nou care sa lase urme adînci în economia americana sau a altor state. Întreaga lume se va confrunta, mai mult sau mai putin cu recesiunea, dar tara care va fi cel mai putin atinsa de aceasta consecinta a atentatelor teroriste va fi Marea Britanie, se arata în prognoza anuala realizata de „The Economist”.
Anul 2002 va fi marcat în Europa, de introducerea monedei euro, în SUA, de campania împotriva terorismului dar si de primul test electoral pentru administratia republicana (alegerile partiale pentru Senat si Camera Reprezentantilor), conflictele care opun tari musulmane altor tari si consecintele economice ale atentatelor din 11 septembrie. Tot în acest an, considera The Economist, ar trebui sa se clarifice ceea ce se întelege prin societate civila.
O mare parte din Europa, un teritoriu în care schimbarile se produc greu, paseste în 2002 cu o noua moneda. La sfîrsitul lunii februarie, 300 milioane de oameni vor renunta la monedele nationale, ceea ce va face ca datele economice ale continentului sa se schimbe radical si pentru totdeauna.
Peste doi ani, însa, Europa se va confrunta cu o noua schimbare, odata cu intrarea în UE a 10 state din Centrul si Estul Europei. Aceasta extindere va redesena harta politica a Europei si ar trebuie facuta în momentul în care exista premisele economice ale largirii UE. Pîna sa admita noi membrii, actuala Uniune are deja destule probleme: diferente între statele foarte dezvoltate si tari ca Grecia, Spania si Portugalia, dar si divergentele între Franta si Germania, care îsi adjudecau rolul de motor al UE, pîna cînd Marea Britanie a lui Blair a decis sa puna capat monopolului francofon asupra Uniunii Europene.
GERMANIA
Marea sa problema va fi caderea economica începuta din primavara lui 2001. Mai multi analisti sînt de parere ca anul acesta economia Germaniei ar putea cunoaste o crestere de 2%. Inflatia, care în 2001 a determinat cresterea preturilor la benzina si la bunurile de larg consum, va fi, în cele din urma la niveluri normale.
Din punct de vedere politic, toate aceste neajunsuri apartin guvernului Schroeder, acuzat, la un moment dat ca a îmbratisat absolut fara rezerve moneda unica, renuntînd prea usor de marca germana. Chiar daca cancelarul german, Gerhardt Schoeder, nu va putea face vreo minune în domeniul economic, ar putea, sa cîstige alegerile. Tabara opozitiei crestin-democrate este în degringolada, desi au trecut trei ani de la scandalul financiar în care a fost implicat liderul sau istoric, Helmut Kohl. În plus, Germania a devenit un fel de secondant al Marii Britanii pe scena politica internationala, Marea Britanie fiind, la rîndul sau, un secondant al SUA. Exemplul este elocvent: trupele SUA s-au retras din Balcani, locul lor a fost luat de cele britanice, iar dupa ce Marea Britanie s-a implicat în forta militara din Afganistan, locul ei din Balcani va fi luat de Germania.
Una din problemele cu care se va confrunta Germania va fi fluxul de imigranti. Dupa boom-ul imigrantilor din 2001, cînd mii de specialisti în informatica au venit în Germania, guvernul de la Berlin pare sa admita ca Germania este o tara de imigranti.
FRANTA
Probabil ca în nici un stat european liderii politici nu sînt atît de longevivi, iar în primavara aceasta vor da un nou test la alegerile parlamentare si prezidentiale.
Principala problema cu care se va confrunta Franta si dupa aceste alegeri va fi angoasa în legatura cu propriul loc în UE, la care se adauga divergenta dintre Paris si Berlin în ceea ce priveste structura Europei unite: federatie, asa cum vrea Germania, sau o uniune de state independente, cum sustine Franta. Zilele în care Franta decidea agenda europeana s-au dus demult, extinderea si celelalte probleme ale UE fiind acum apanajul Germaniei. Pe plan intern, problemele legate de globalizare vor domina dezbaterea politica mai mult decît în orice alt stat european.
Multi francezi cred ca în spatele acestui proces este o conspiratie anglo-americana care urmareste consolidarea rolului acestor state. Dar companiile franceze sînt luate de valul globalizarii: exemplul cel mai bun este Vivendi Universal, gigantul care reuneste firme din mass-media si entertainment. În campania electorala, atît Chirac cît si premierul socialist, Lionel Jospin, vor aduce în discutie, fara îndoiala, pericolul globalizarii.
ITALIA
Principala preocupare a Italiei în 2002 vor fi problemele legate de scuritate, nu cele politice sau economice.
Dezbaterea de pe scena politica italiana se concentreaza pe apropierea acestei tari de SUA si pe rolul jucat în NATO, mai ales în contextul campaniei antiteroriste. Relatiile cu lume araba vor fi un alt subiect, adiacent primelor doua. Marea problema a Italiei pare sa fie viziunea premierului Berlusconi despre Europa: integrarea europeana este un complot socialist la care Italia condusa de el nu va fi parte.
Cu toate acestea, Italia face parte din zona euro, dar premierul ei se crede vocea americana din Europa, desi americanii nu sînt foarte convinsi de acest lucru. O alta chestiune care va face obiectul discutiilor în Italia vor fi imigrantii: majoritatea lor traiesc în nordul dezvoltat al Italiei, si per total reprezinta 2,2% din populatie.
Cele mai importante comunitati de imigranti sînt din China, Maroc, Albania si România. Imigratia ilegala este una din preocuparile guvernului de la Roman. Potrivit The Economist, în aceasta tara exista peste 400.000 de „clandestini”. În acelasi timp, tara are mare nevoie de mîna de lucru din strainatate. Din punct de vedere economic, diferentele dintre nord si sud vor persista si în 2001. Exista însa si cîteva vesti bune: Italia se va adapta repede la euro, turismul va cunoaste un an foarte bun, producatorii italieni de masini vor domina piata autoturismelor.
MAREA BRITANIE
Una din previziunile pentru anul 2001, necontrazise de evenimente, a fost cea ca industria Marii Britanii va cunoaste o perioada fasta. În 2002, Marea Britanie va fi tara care va cunoaste cea mai mare crestere economica din rîndul statelor G8. Potentialul economic al Marii Britanii ar putea fi însa afectat de cîteva probleme fundamentale, care vor atinge performantele economice. Productivitatea va fi mica, iar reteaua de infrastructura, ramasa la nivelul anilor 80 va crea probleme.
Cu toate acestea, din punct de vedere economic, Marea Britanie va fi avantajata fata de SUA, caresi vor reveni greu din recesiune. Anul 2002 va fi crucial si în ceea ce priveste decizia Marii Britanii de a intra în spatiul euro. Premierul Blair este un avocat al monedei unice, dar subiectul va fi abordat cu prudenta, deoarece opinia publica nu este deosebit de favorabila ideii de integrare.
Pentru Casa Regala britanica, anul 2002 va fi un an în care falia care o desparte de publicul larg se va adînci. Tot pe planul politicii interne, Partidul Conservator îsi va continua perioada de agonie, astfel încît, la sfîsitul anului, nu vor reusi sa îi convinga pe britanici ca exista vreo alternativa la guvernarea laburista.
Singurul pericol care ameninta efectiv Marea Britanie în 2002 este posibilitatea ca, odata angajata alaturi de SUA în razboiul împotriva terorismuluisa devina o tinta a atentatelor teroriste.
STATELE UNITE
Pentru SUA, 2002 va fi anul în care nu ar trebui sa fie la fel de rau ca la sfîsitul lui 2001. Robert Zoellick, reprezentatul SUA pentru Comert, prevede ca anul acesta va fi pentru prima oara din 1982 cînd comertul exterior al Statelor Unite va cunoaste o perioada de declin.
SUA sînt însa convinse ca daca negocierile privind liberalizarea comertului vor continua, America va da un semnal în ceea ce priveste angajarea sa în munca de promovare a sistemului de valori occidental. La fel, comertul liber îi va convinge pe aliatii Americii ca pot fi ajutati de SUA, si ca reprezinta o oportunitate de dezvoltare pentru tarile în tranzitie. Deschiderea pietelor va favoriza redresarea economiei mondiale, afectata dupa atentatele de la 11septembrie.
Deficitul contului curent va ramîne în continuare mare, iar dobînzile la depozitele personale vor creste. În 2002, America va fi un stat în razboi, confruntat cu recesiunea. Pe planul politicii interne, vor avea loc alegeri pentru o parte din Senat si Camera. Senatorii Jesse Helms si Storm Thurmond, în vîrsta de 81, respectiv 99 de ani, vor parasi Congresul.
Statele Unite vor trebui sa înfrunte viitorul în 2002. Campania antiterorista va determina cheltuieli mari pentru armata, dar domeniul militar este oricum, traditional, unul de interes pentru administratiile republicane. Extinderea NATO si sistemul de aparare antiracheta vor fi alte doua prioritati ale SUA în 2002. În ambele cazuri, se pare ca problema atitudinii Rusiei a fost rezolvata prin noul consiliu NATO-Rusia, care va îsi intra în drepturi la mijlocul acestui an, înainte de summit-ul de la Praga al Aliantei.
CHINA
În 2002, China se va schimba atît de mult cît se schimba alte tari în 10 ani. Din punct de vedere politic, Partidul Comunist va avea o noua conducere, din luna octombrie.
Hu Jintao, noul conducator al partidului, va avea ca principala preocupare, în relatiile economice externe, aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului. Taxele pentru bunurile straine vor începe sa scada, iar rata somajului ar putea creste. Bancile chineze vor trebui sa faca fata primelor situatii de insolvabilitate a clientilor iar venitoruile populatiei din zonele rurale vor scadea.
Întreagul efort economic se va concentra în domeniul constructiilor, în perspectiva anului 2008, cînd China va gazdui Jocurile Olimpice, iar guvernul de la Beijing are ambitia sa prezinte participantilor niste facilitati la cel mai înalt nivel si o organizare exemplara.
Relatiile dintre China si Occident, în special cele cu America vor fi dominate de reprosurile în domeniul respectarii drepturilor omului, la care se vor adauga cele privind gradul ridicat al coruptiei.
Nu va fi un an fast
Anul 2002 nu va fi unul fast pentru Europa Centrala si de Est. Coruptia si incompetenta vor împinge si mai tare spre lumea a treia tari ca Moldova, Ucraina sau Belarus. Problemele politice si economice ale acestor tari se vor înmulti, iar cursul oscilant al euro si scaderea investitiilor straine vor slabi regiunea.
Anul 2002 va avea însa si aspectele sale pozitive. NATO va invita statele baltice si probabil Slovenia si Slovacia, la summit-ul de la Praga, din a doua parte a anului. Daca americanii vor asculta ce spun lideri ca Vaclav Havel, s-ar putea ca si România si Bulgaria sa devina membre NATO.
În 2002, UE va înainta în procesul de admitere de noi membri din rîndul statelor foste comuniste. Calendarul aderarii va fi destul de strict. UE ar putea decide sa aplice sistemul „big-bang”, ceea ce ar însemna ca toate statele candidate, mai putin România, Bulgaria si Turcia, vor fi primite împreuna.
Statele norocoase vor putea sa voteze pentru alegerile din Parlamentul European în vara lui 2004 si sa intre formal în UE în 2005. O extindere dupa metoda Big-Bang ar nemultumi state ca Ungaria si Slovenia care au îndpelinit criteriile de aderare si observa ca UE asteapta state cu probleme, ca Polonia, de pilda.
În Polonia, guvernul de centru-stînga al lui Leszek Miller are avantajul stabilitatii si al majoritatii confortabile în Parlament. Dar foarte mule vor depinde de prestatia premierului, pentru care opozitia nu prea are cuvinte de lauda, si nu pierde nici o ocazie de a reaminti ca Miller a fost membru al ultimului Birou Politic al partidului comunist.
Dar majoritatea populatiei îl percepe ca pe un social-democrat moderat, un autodidact pentru care socialismul a însemnat mult. Problema lui Miller va fi gaura mare din buget pe care a lasat-o guvernul de centru-dreapta, format de Solidaritatea, care va fi greu de acoperit. Investitiile straine se vor diminua, iar somajul va creste, ceea ce va avea un impact negativ asupra tinerilor.
Si pentru alte state din Centrul si Estul Europei 2002 va fi un an aglomerat. În Slovenia vor avea loc alegeri prezidentiale, la care ar putea participa, cu sanse de cîstig, premierul Janez Drnovsek.
Si în Cehia si în Ungaria vor avea loc alegeri, iar Vaclav kalus va reveni, probabil, în fruntea guvernului de la Praga, ceea ce ar putea însemna aparitia unor discursuri anti-europene. Anul 2002 va fi însa un an bun pentru econonmia Cehiei, la care îsi va aduce un aport major exportul, dominat de producatorul Skoda.
Cele mai înclestate alegeri vor avea loc în Slovacia, unde fostul premier populist Vladimir Meciar va reveni la putere.
Mostenirea fostei sale guvernari este înca prezenta în Slovacia: folosirea serviciilor secrete pentru batalii politice, coruptia la cel mai înalt nivel, si misterioasa rapire a fiului presedintelui.
Meciar afirma ca intrarea tarii în UE si NATO ar fi un lucru bun. Dar reîntoarcerea în ringul politic a acestui for boxeur a fi un lcuru rau pentru tara sa si pentru îtnreaga regiune.
România si Bulgaria nu vor intra în varianta big-bang a extinderii UE. În schimb, vor depune eforturi sustinute pentru a fi acceptate în NATO. Premierul român, Adrian Nastase, vrea sa îsi faca temele acasa. Este sincer în ceea ce priveste lipsurile tari.
Daca va tine acest ritm, tara sa va reusi sa vînda întreprinderile cu pierderi si sa rezolve problema pensiilor.
Este el însa destul de puternic pentru a face fata protestelor de strada? Probabil ca nu. În Bulgaria, fostul rege a ajuns prim-ministru. Lui Simeon de Saxa Coburg-Gotha îi lipseste abilitatea politica a premierului Adrian Nastase, si îi va fi greu sa pastreze unitatea cabinetului de tehnocrati pe care îl conduce. Economia bulgara va creste cu 4 la suta. Nu este rau, dar nu este de ajuns pentru a satisface asteptarile alegatorilor. O parte din regiune va înregistra un progres mare în privinta comunicatiilor mobile, a caror penetrare în acest spatiu va fi mai mare decît cea din Europa Occidentala.
Bulgaria
PIB: 15 miliarde dolari PIB pe cap de locuitor: 1.960 dolari Populatie: 7 milioane Cresterea PIB: 4,4 % Inflatie: 5,8%
Un fost rege a adevenit prim-ministru, dar puterile lui sînt departe de a fi discretionare. Partidul sau este la guvernare alaturi de partidul etnicilor turci. Cabinetul este eterogen, de aceea se asteapta frictiuni.
Impozitele vor scadea în anul 2002. Acestea vor fi eliminate pentru populatia cu venituri mici si vor scadea pentru restul populatiei. Profiturile din domeniile imobiliar si din investitiile pe piata de capital vor scadea.
De urmarit:
Relatia cu FMI. Avînd deficit mare al contului curent, Bulgaria va fi presata de FMI sa reduca împrumuturile de pe piata externa de capital, fapt ce ar putea afecta negativ estimarile guvernului referitoare la cresterea economica.
Cehia
PIB: 67 miliarde PIB pe cap de locuitor: 6.510 dolari Populatie: 10,2 milioane Cresterea PIB: 4,2% Inflatie: 4,3%
Partidul social-democrat (CSSD), care formeaza guvernul minoritar va ramîne la putere pîna la alegerile din iunie 2002. Cel mai probabil, dupa aceste alegeri va guverna o coalitia stabila, formata din CSSD si opozitia unita. Sînt posibile divergente între Bruxelles si Praga pe tema aderari la UE. Temele neîntelegerilor vor fi piata muncii, politica impozitelor, în special în ceea ce priveste magazinele duty-free. Cu toate acestea, Cehia ar putea intra în UE în 2005.
De urmarit:
Privatizarea. Guvernul are un plan ambitios de vînzari în 2002, cînd vor fi privatizate companiile de telecomunicatii si energie. Este posibila amînarea acestor privatizari.
Ungaria
PIB: 63 miliarde PIB pe cap de locuitor: 6.300 dolari Populatie: 10 milioane Cresterea PIB: 4,4% Inflatie:7,1%
La alegerile din 2002 nici unul din partide, liberalii si socialistii, nu vor obtine o majoritate confortabila. Stabilitatea guvernului ar putea fi dictata de partidul de extrema dreapta. Retorica nationalista din timpul campaniei electorale ar putea duce la cresterea tensiunii dintre Ungaria si doi dintre vecinii sai, România si Slovacia. Ambele state se opun Legii statutului, care da anumite avantaje etnicilor unguri din tarile vecine. De urmarit:
Situatia forintului. Aprecierea monedei nationale ar putea afecta negativ exporturile.
Polonia
PIB: 202 miliarde dolari PIB pe cap de locuitor: 5.200 dolari Populatie: 38,7 milioane Cresterea PIB: 2,7% Inflatie: 5,3%
Rezultatul strîns de la alegerile din 2001 face ca guvernul sa fie vulnerabil atacurilor gruparilor populiste si ale euroscepticilor. Acest fapt ar putea influenta negativ negocierile de aderare cu UE. Doi factori îngreuneaza progresul economic al Poloniei în 2002: rata mare a somajului si dobînzile mari.
De urmarit:
Bugetul. Guvernul ales în 2001 a mostenit un deficit bugetar egal cu 3,6% din PIB 2002 si probabil va aplica o politica fiscala severa.
România
PIB: 42 miliarde PIB pe cap de locuitor: 1.870 dolari Populatie: 22,3 milioane Cresterea PIB: 3,8 % Inflatie: 26%
Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, nu mai doreste o alianta cu un partid din opozitie. Cooperarea circumspecta cu opozitia va continua. România îsi va sustine în 2002 cauza pentru a intra în NATO, argumentele sale fiind pozitia strategica si contributia sa de factor stabilizator în Balcani. Dar NATO va fi ocupat cu lupta împotriva terorismului.
De urmarit:
Dracula Land. Un parc de distractii tematic ce îl va comemora pe fiul favorit al României, Vlad Tepes, va fi deschis în 2002. Dar înainte de înghetata cu aroma de ustoroi care se va putea cumpara în acest loc, guvernul se va confrunta cu un alt fel de vampir: Universal Studios detine drepturile asupra multor imagini ale lui Dracula, si va cere taxe pentru drepturile de autor.
Rusia
PIB: 345 miliarde PIB pe cap de locuitor: 2.390 dolari Populatie: 144.4 milioane Cresterea PIB: 3,8% Inflatie: 17 %
Presedintele Putin va ramîne un lider popular. Desi este autoritar, se pare ca rusii accepta acest lucru de dragul stabilitatii. Cu toate acestea, în fata deteriorarii nivelului de trai, Putin nu va ramîne imun. În 2002, rusii vor petrece mult timp gîndindu-se la 2003: infrastructura se va deteriora si cresterea economica nu se va produce. Reformele economice ale lui Putin sînt opera lui Vladimir Ilarionov, consilierul presedintelui. Riscul politic mare al acestor reforme l-ar putea determina pe Putin sa caute o persoana mai putin dinamica.
De urmarit:
Relatiile dintre Putin si Bush, care vor deveni mai calde. Sistemul american deaparare antiracheta va fi o problema, dar atîta vreme cît Rusia nu îl poate opri, se va ajunge la un comptromis.
Slovacia
PIB: 22 miliarde PIB pe cap de locuitor: 4.160 dolari Populatie: 5,4 milioane Cresterea PIB: 3,8 % Inflatie: 6,8
În ciuda certurilor din guvern, coalitia va ramîne la putere pîna la alegerile din septembrie, cînd va veni la putere un alt guvern de coalitie.
De urmarit:
Problemele cu bugetul. Deficitul bugetar va creste, la fel si rata somajului. Veniturile guvernului vor fi diminuate odata cu acordarea de facilitati fiscale pentru investitorii straini.
Ucraina
PIB: 45 miliarde PIB pe cap de locuitor: 909 dolari Populatie: 49,9 milioane Cresterea PIB: 5% Inflatie: 11%
Foarte nepopular si corupt, presedintele Leonid Kucima va lua masuri ca alegerile din martie sa nu fie cîstigate de o majoritate care sa îi fie ostila. Daca nu reuseste, ar putea sa cada el însusi. Pentru a nu se întîmpla acest lucru, ar fi nevoie de un minim progres în restructurarea sectorului energetic si renuntarea la facilitatile acordate anumitor întreprinderi.
De urmarit:
Relatiile cu Rusia. Kucima este nepopular si în rîndul guvernelor din UE, si va santaja Occidentul sa îl sustina, mimînd o apropiere de Rusia.
Irina Zidaru Ziarul Financiar