Economia a decolat

Echilibru macroeconomic la superlativ în 2004 daca e sa ne luam dupa datele statistice: creștere economica record, de circa 8%, comparabila cu cea a Chinei, inflație redusa în premiera sub pragul de 10%, exporturi de circa 19 miliarde de euro, dobânzi în scadere lenta dar vizibila, deficit bugetar strâns pâna la 1,5% din PIB și, nu în ultimul rând, investiții straine directe de 3,4 miliarde de euro, incluzând veniturile din privatizarea Petrom.

Tabloul indicatorilor care zugravesc starea economiei este cu atât mai roz cu cât aprecierea nominala a leului permisa de BNR în ultima parte a anului rotunjește bine valoarea Produsului Intern Brtu exprimata în euro și mai apropie România de parametrii de convergența nominala cu Uniunea Europeana.

În urma cu un an, analiștii straini erau destul de pesimiști în privința posibilitaților de creștere a economiei: Economist Intelligence Unit (EIU), divizie a grupului The Economist, aprecia ca România va înregistra anul acesta o creștere economica de 4,5%; înca și mai pesimist, Institutul de Studii Economice Internaționale de la Viena (WIIW) a prognozat o creștere economica de 4,2%.

Pâna la urma, Produsul Intern Brut a crescut cu 8,1 % pe primele noua luni ale anului, pe baza exploziei din agricultura (plus 20%), dar și a majorarii construcțiilor (10%). De obicei ultimul trimestru nu aduce mari modificari ale ritmului de creștere economica, așa încât nu mai încape îndoiala ca România va avea anul acesta la cel mai mare ritm de creștere economica din istoria sa. România a realizat o producție de cereale de peste 9 milioane de tone în acest an, tripla fața de cea de anul trecut dar similara cantitativ cu cea realizata de Cehia, de exemplu.

Având în vedere ca PIB-ul a crescut cu 6,6% pe primele șase luni, rezulta ca în trimestrul trei economia a avut un ritm de creștere de-a dreptul spectaculos, de peste 10%.

Rezultatele sunt cu mult peste așteptarile inițiale ale autoritaților, care luasera în calcul la construcția bugetului pentru acest an o creștere cu aproape 3% mai mica.

Așteptarile pieței, de acesta data, au fost întrecute în mare masura de performanța scaderii inflației: 9,9% în noiembrie și probabil 9,5-9,6% la sfârșitul lui decembrie, cu tot concursul aprecierii nominale a leului în ultimele doua luni ale anului.

În ciuda vârfurilor înregistrate în iulie (1,3%) și octombrie (0,9%), decizia BNR de a permite aprecierea monedei naționale a susținut aterizarea inflației la punctul dorit, deși presiunile de creștere a prețurilor au fost ridicate pe parcursul toamnei, inclusiv din cauza exploziei prețului mondial al petrolului. Exista însa pericolul ca tensiunile inflaționiste sa reizbucneasca în primele luni din 2005, readucând inflația peste nivelul de 10%.

La scaderea inflației au contribuit și restricțiile aplicate cheltuielilor publice, așa încât deficitul bugetar consolidat a înregistrat un excedent de 0,1% din PIB dupa zece luni din acest an.

Contrar temerilor constante, exporturile au continuat sa înregistreze o dinamica susținuta, concretizata într-o creștere cu 20,8% fața de primele 10 luni din 2003. În octombrie, creșterea exporturilor a fost de 21,4% fața de octombrie 2003, în timp ce importurile au crescut cu numai 10,2%. De altfel, în octombrie 2004 s-a înregistrat și cel mai înalt nivel lunar al exporturilor României, respectiv 1,735 miliarde de euro.

Cu toata performanța exporturilor, balanța comerciala a înregistrat în luna octombrie un deficit de 668,2 milioane de euro, ridicând dezechilibrul cumulat dintre exporturi și importuri la 5,312 miliarde euro – aproximativ 10% din PIB – în primele zece luni.

Totuși, creșterea deficitului de cont curent s-a atenuat în toamna, soldul negativ ridicându-se în octombrie la 2,6 miliarde de euro, cu 22,3% mai mare decât în aceeași perioada a anului trecut. Întregul tablou macroeconomic promițator a primit în noimebrie confirmarea agenției de evaluare financiara Fitch Ratings, care a îmbunatațit în luna noimebrie calificativul acordat României pentru riscul de țara pâna la nivelul „BBB minus”, care semnifica intrarea în categoria investment-grade, cu risc scazut pentru investiții.

Importurile continua sa creasca mai repede dect exporturile
Balanța comerciala a înregistrat un deficit de 668,2 milioane de euro în luna octombrie. Astfel, dezechilibrul între nivelul exporturilor și cel al importurilor a ajuns, dupa primele zece luni ale anului, la 5.312,3 milioane de euro – aproximativ 10% din PIB.

În luna octombrie, exporturile au însumat 1.735,2 milioane de euro, în creștere cu 21,4% fața de aceeași perioada din 2003, în timp ce importurile au totalizat 2.218,4 milioane de euro, în creștere cu 10,2%, indica datele Institutul Național de Statistica.

Valoarea exporturilor din perioada ianuarie-octombrie a fost de 15.708,8 milioane de euro, iar importurile au însumat 21.021,1 milioane de euro.

Leul, mai tare ca euro
Leul s-a apreciat în termeni nominali de la începutul anului, atât fața de euro, cât și comparativ cu dolarul. Cursul leu/euro a coborât de la 41.252 de lei în prima zi de tranzacționare din 2004 pâna la 39.503 lei (ieri), ceea ce corespunde unei deprecieri nominale de 4,2% (peste 14% în termeni reali).

Dolarul era evluat la începutul anului la 32.558 de lei, astfel încât a acumulat în acest rastimp o pierdere nominala de 11% (aproximativ 20% în termeni reali). Piața valutara a înregistrat excedente în primele zece luni ale anului, trecând pe deficite numai în noiembrie. intrarile masive de valuta, atât din remiterile muncitorilor, cât și reprezentând capitaluri cu potențial speculativ au alimentat aceasta evoluție. Banca centrala a renunțat în noiembrie la practica de a anunța o estimare pentru evoluția cursului, permițând o flotație mai libera.

Aceasta presupune oscilații mai ampleale cursului, care descurajeaza operațiunile speculative. Totodata BNR a realizat și economii de costuri, nemaifiind obligata sa retraga de pe piața monetara leii folosiți la cumpararea de valuta. În plus, un curs de schimb ridicat era favorabil și speculanților care schimbau valuta pentru a beneficia de dobânzile ridicate la lei.

Inflația a respectat planul pentru prima data
Inflația a coborât la sfârșitul lui noiembrie pâna la 9,9% (an la an), în contextul în care rata medie lunara a fost de 0,8%. Calculata de la începutul anului, inflația a coborât la 8,6%. Scaderea inflației a fost alimentata de promovarea unei politici monetare restrictive, prin menținerea dobânzilor la un nivel ridicat și de sterilizarea excesului de moneda din piața. Aceasta nu s-a produs însa fara emoții, dupa ce în iulie s-a înregistrat un vârf de 1,3%, în contextul majorarii tarifelor la unele utilitați.

Ritmul relativ ridicat de creștere s-a menținut și în lunile urmatoare, înainte de coborî din nou spre sfârșitlu anului. În ultimele luni, la lupta cu inflația a contribuit și scaderea cursului dupa decizia bancii centrale de a-și limita intervențiile pe piața valutara, care a dus la ieftinirea importurilor. Drept urmare, banca centrala a operat de la începutul verii șapte micșorari ale dobânzii de intervenție, aceasta coborând la 17%, în contextul în care inflația va ramâne cel mai probabil, așa cum era planificat, sub 10% pe an.

PIB a crescut susținut de agricultura
Produsul Intern Brut pentru primele noua luni ale anului a fost estimat la 1.588.539 de miliarde de lei în prețuri curente (39,7 miliarde de euro), marcând astfel o creștere reala fața de același interval al anului anterior cu 8,1%. Creșterea a fost alimentata de marirea volumului de activitate și de aici a valorii adaugate în agricultura cu 19,7%, în industrie cu 6,2% și în construcții cu 10%. Ponderea acestora la crearea PIB a ajuns astfel la 46,6%. Consumul final total a crescut în primele trei trimestre cu 9,4% fața de aceeași perioada a anului trecut, pe fondul unei majorari cu 9,8% a consumului efectiv al populației.

Rezerva valutara, plina de euro
Rezerva valutara a Bancii Naționale a crescut de la începutul anului cu 3,59 miliarde de euro, pâna la 9,9 miliarde de euro la sfârșitul lui noiembrie, susținuta în special de cumpararile masive întreprinse pe piața valutara. Cu excepția lunii ianuarie, banca centrala s-a aflat în poziția de cumparator net de valuta, pâna în luna noiembrie, când nu a întreprins operațiuni pe piața, dupa schimbarea de politica privind o flotație mai libera a cursului. În luna decembrie BNR a intervenit o dața pe piața, atragând însa sume importante, estimate la 100 – 200 de milioane de euro.

Cumpararile de valuta au atins apogeul în luna iulie, când BNR a atras de pe piața aproape 630 de milioane de euro, fara a crea însa o presiune majora asupra cursului. Aceasta a fost posibila în condițiile în care în țara au intrat sume importante, atât de la muncitorii plecați la munca în strainatate, cât și de la investitori care au dorit sa exploateze dobânzile mari remunerate la depozitele în lei. Creșterea rezervei valutare (șI de aici a rezervelor internaționale) a permis îmbunatațirea gradului de acoperire a importurilor, pâna la cinci luni, în contextul în care acestea au înregistrat majorari substanțiale pe parcursul anului.

Razvan Voican / Liviu Chiru
Ziarul Financiar