La mâna alegatorilor

Duminica alegem președintele României pentru urmatorii cinci ani, dintre Adrian Nastase, candidatul Uniunii PSD+PUR, și Traian Basescu, candidatul Alianței PNL-PD, în cea mai strânsa competiție electorala pe care a cunoscut-o România postdecembrista, la finalul epocii prezidențiale a lui Ion Iliescu. Am traversat o campanie electorala atipica, iar miza este imensa.

Oricare dintre cei doi lideri politici calificați în turul doi al prezidențialelor va fi ales șef al statului, va avea un rol esențial în stabilirea raporturilor dintre instituțiile statului. Va avea, potrivit Constituției, un cuvânt greu de spus în formarea viitorului Guvern și va putea înclina balanța politica în situații de conflict sau blocaj. Nu este exclusa varianta coabitarii politice, situație în care viitorul președinte va fi vocea determinanta în negocierile politice și în stabilirea unei monitorizari reciproce a instituțiilor statului.

Fața în fața stau doi lideri politici ai generației anilor 90, foști colegi de guvern, care aspira pentru prima data sa ajunga la Palatul Cotroceni. Sociologii nu s-au încumetat sa indice câștigatorul. Dupa primul tur de scrutin, Nastase, 54 de ani, are un avans de aproximativ 700.000 de voturi în fața lui Basescu, 53 de ani. În primul tur de scrutin, Nastase a obținut 40,9% iar contracandidatul sau, 33,9%.

Nu se cunosc posibilele viraje ale electoratului care a votat în primul tur cu ceilalți zece candidați înscriși în cursa. În aceste condiții, ultima carte se va juca duminica la urne.

Un moment de vârf al campaniei a fost întâlnirea televizata, fața în fața, a celor doi candidați, de la TVR, de miercuri-seara. Confruntarea a fost urmarita de 1,4 milioane de români, minutul de aur (cu cea mai mare audiența) înregistrându-se la ora 22.59, când 1,689 milioane de români vizionau confruntarea. O asemenea audiența se întâlnește numai la emisiunile de divertisment sau la meciurile de fotbal în care joaca echipele românești.

Singura confruntare televizata dintre Nastase și Basescu a parcurs teme legate de politica interna și externa, economie, instituțiile statului, biserica. Teme de atac au fost pensiile, corupția, formarea majoritații parlamentare în perspectiva guvernarii și ipoteza fraudarii alegerilor din 28 noiembrie. Un punct divergent între cei doi candidați a fost formarea majoritații parlamentare. Ambii candidați și-au facut calcule pentru formarea viitorului guvern, bazându-se pe aceiași aliați: PUR, UDMR și deputații minoritaților naționale.

Adrian Nastase spune ca a negociat deja cu formațiunile politice și are acordul lor pentru formarea unei majoritați parlamentare. În aceste condiții, a adaugat Nastase, președintele țarii va trebui sa desemneze primul ministru din Uniunea PSD+PUR. Traian Basescu i-a replicat spunând ca daca el va fi ales președinte, PUR, UDMR și deputații minoritaților naționale vor trece de partea Alianței D.A. Basescu a invocat un text constituțional potrivit caruia șeful statului poate propune un prim ministru din Alianța PNL-PD în condițiile în care nici o formațiune poltica nu a obținut majoritatea.

Cei doi candidați s-au atacat reciproc când discuția a ajuns la recorelarea pensiilor. A fost momentul în care Nastase l-a acuzat pe Basescu ca i-a numit pe pensionari „puturoși” și ca se gândește la pensionari doar în campania electorala. În replica, prezidențiabilul alianței și-a acuzat contracandidatul ca a acordat reeșalonari de taxe și impozite – a amintit cazurile RAFO și SNTR – diminuând astfel bugetul ce s-ar fi întreptat spre recorelarea pensiilor. Basescu a mai spus ca în cei patru ani de guvernare, pensiile nu au crescut în raport cu prețurile și, prin urmare, pensionarii traiesc mai greu.

Politica fiscala, vazuta diferit de cei doi candidați, a fost fost prilejul altor acuzații. Adrian Nastase a declarat ca introducerea unei impozitari unice ar avantaja doar o mâna de oameni – aproximativ 1% din salariați – dar ar fi în dezavantajul majoritații și mai ales a oamenilor saraci. Nastase a evitat însa sa raspunda de ce s-a razgândit în privința introducerii cotei unice, decizie pe care a susținut-o în urma cu un an.

Mare parte a emisiunii, discuția s-a oprit asupra ipotezei fraudarii alegerilor din 28 noiembrie. Candidatul Alianței D.A. a spus ca nu regreta ca a cerut anularea alegerilor dupa primul tur de scrutin și a adaugat ca daca ar fi fost în postura contracandidatului sau, prim-ministru în exercițiu, ar fi cerut o ancheta. Prin declarațiile facute, Traian Basescu considera ca nu a adus prejudicii de imagine României, așa cum a fost acuzat de Adrian Nastase și Uniunea PSD+PUR. Drept exemplu, el a dat situația din statul Ohio, unde recent s-a decis renumararea voturilor de la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie, decizie luata în urma unor contestații.

În replica, Adrian Nastase a subliniat, de mai multe ori în timpul emisiunii, ca alegerile din 28 noiembrie au fost corecte, fiind înregistrate doar nereguli. Liderul PSD l-a acuzat pe contracandidatul sau de „iresponsabilitate” pentru ca a cerut anularea scrutinului fara a prezenta probe care sa dovedeasca faptul ca alegerile au fost fraudate.

Replica lui Basescu a fost data într-un moment de confesiune: „Domnu Nastase, noi avem amândoi o mare problema. (…) Discutam și cu colegii mei în campanie: Ce blestem o fi pe poporul asta de a ajuns pâna la urma sa aleaga între doi foști comuniști? Între Adrian Nastase și Basescu. În 15 ani nu a aparut unul, sa vina din lumea asta, sa fi fi fost târât de naravurile comunismului, sa nu fi fost afectat de nimic”. Confesiunea lui Basescu s-a încheiat cu concluzia ca Adrian Nastase nu a reușit sa schimbe mentalitatea comunista și sa accepte ca instituțiile statului trebuie lasate sa lucreze fara amestec politic.

Replica lui Basescu poate deschide discuția despre absența din viața politica a unor oameni politici de generație noua, fara legaturi cu fostul regim comunist. Partidele politice, fara excepție, și-au facut un merit din promovarea pe listele parlamentare a unor oameni noi. Însa, în funcții de decizie sunt pastrați aceeași politicieni care au intrat pe scena dupa 1990, nelipsiți însa de bagajul politicii fostului regim.

Confruntarea televizata între Nastase și Basescu a avut loc pe ultima suta de metri a unei campanii neobișnuite, în care mass-media nu a fost, precum înaintea precedentelor alegeri, suportul transmiterii mesajelor electorale.

Campania s-a calat pe transmiterea directa a mesajelor, în spectacole politico-muzicale organizate în țara. Candidații au plecat în turnee electorale dar țintele pare sa fi fost orașele mari și mijlocii și mai puțin localitațile mici. Au patruns, pentru prima data în aceasta campanie electorala, fluturașii așa ziși „otraviți”, prin care erau lansate atacuri la adresa adversarilor politici.

Spre deosebire de precedentele alegeri, în dezbatere au intrat alaturi de vechi teme de discuție – integrarea în UE, corupție, saracie – și subiecte noi. S-a vorbit, de pilda, în acest an despre fiscalitate, s-au analizat programele economice ale forțelor politice importante. Audiența a avut subiectul privind homosexualitatea, care a provocat acuzații dure din partea actorilor politici.

Președintele UDMR, Marko Bela, care în primul tur de scrutin a obținut aproximativ 500.000 de voturi (5,2%), a îndemnat electoratul maghiar sa-l voteze pe Adrian Nastase. Președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, votat în primul tur de 1.300.000 de alegatori (12,97%) și-a îndemnat votanții sa boicoteze turul doi de scrutin însa, personal, a spus ca îl prefera învingator pe Traian Basescu.

Prezidențiabilul Alianței PNL-PD este preferat și de candidatul PNTCD, Gheorghe Ciuhandu însa, el și-a sfatuit electoratul sa voteze cum îl îndeamna propria conștiința. Mesaje de susținere au venit, de asemenea, din partea președintelui Ion Iliescu, în favoarea lui Adrian Nastase, și de la fostul lider liberal, Theodor Stolojan, pentru Traian Basescu.

Alegerile de duminica sunt cruciale. Important va fi, de asemenea, va prezența la vot sa fie însemnata pentru a legitima popular mandatul viitorului președinte, oricare va fi acesta.

Mirela Luca
Ziarul Financiar