Hotarârea BNR privind trecerea la o flexibilitate sporita a cursului leului prin rarirea substanțiala a intervențiilor bancii centrale, trebuia în mod „categoric” anticipata de piața, considera guvernatorul Mugur Isarescu.
„Intervențiile guvernatorului BNR, dar și alte materiale ale bancii centrale au aratat înca din primavara acestui an, cu suficienta claritate, ca ne îndreptam spre un curs flotant mai puțin controlat”, a declarat Isarescu într-un interviu acordat agenției Mediafax.
El spune ca au fost repetate discuții în Consiliul de Administrație al BNR pe aceasta tema, momentul actual fiind considerat în cele din urma potrivit. De ce? „Cu riscul de a pierde din credibilitate, am facut acest anunț fara sa mai așteptam sfârșitul anului, pentru a risipi expectațiile inflaționiste și cele privind deprecierea leului, care se formasera”, explica guvernatorul.
Fara ajutorul BNR, cursul leu/euro a încheiat saptamâna trecuta în creștere ușoara, ajungând vineri la 39.814 lei pentru un euro, dupa ce joi stabilise minimul anului la 39.447 lei/euro. Leul a mai avut un scurt episod de apreciere nominala la începutul lunii martie 2004, când coborâse la 39.793 lei/euro.
De marți 2 noiembrie -ziua în care BNR a anunțat public hotarârea de a permite aprecierea monedei naționale și pâna vineri, leul a câștigat 3% în raport cu dolarul american, respectiv 1,8% în raport cu euro.
Viceguvernatorul Eugen Dijmarescu, responsabil cu operațiunile de piața ale bancii centrale, spune ca BNR va mai interveni pentru influențarea cursului numai atunci când vor aparea derapaje vizibile fața de un nivel pe care piața îl va indica drept „nivel de echilibru” al cursului.
„Se cascase o prapastie între cursul real și cel nominal, iar în lipsa intervențiilor s-a trecut la o apropiere. Este premisa pentru atingerea țintei de inflație”, a declarat Dijmarescu în cadrul unui seminar organizat de Alpha Bank împreuna cu BNR și ARB.
El afirma ca BNR poate accepta o apreciere reala semnificativa a leului, care sa favorizeze atât convergența reala cât și cea nominala fața de Uniunea Europeana. În aceste condiții, Dijmarescu recomanda negocierea salariilor pe 2005 exclusiv în moneda naționala.
Potrivit unor estimari ale bancii centrale, leul ar putea înregistra anul acesta o rata de apreciere în termeni reali fața de euro de circa 8%, urmând ca aprecierea sa continue într-un ritm de câte 3 puncte procentuale pe an pâna la adoptarea monedei europene. În condițiile unei asemenea convergențe nominale accelerate, BNR prognozeaza un produs intern brut de aproape 90 miliarde de euro în anul 2010.
„Evoluția cursului e o urmare fireasca a politicii BNR. Pâna își va gasi un punct de echilibru, va mai oscila. E un nou mod de viața. Bancile vor specula, iar clienții, care sunt cei mai expuși sunt într-o oarecare deruta. Eu vad aici și o buna oportunitate pentru banci de a face business. Vor cumpara și vor vinde mai mult pentru clienți sau vor face operațiuni de hedging pentru a le oferi aceastora o volatilitate mai mica,” a comentat pentru ZF Dan Pascariu, președintele HVB Bank România.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat joia trecuta la o conferința privind strategia de dezoltare a României pâna în 2005 ca „recrudescențele inflaționiste” nu sunt excluse.
De altfel, BNR a considerat ca a acționa pentru temperarea presiunilor inflaționiste prin pâghiile de dobânda sau rezerve minime obligatorii presupune riscuri mai mari.
În același context, Isarescu a spus ca accentuarea presiunilor de apreciere a leului asociate apropiatei liberalizari a contului de capital impune continuarea tendinței descendente a ratelor dobânzii, dar fara ca aceasta scadere sa pericliteze inflația.
Prin scaderea cursului leului, potențialii speculatori straini vor obține mai puțin lei la schimb pe care sa îi poata plasa pentru a profita de ddobânzile înca foarte ridicate. De asemenea, în absența intervențiilor periodice ale BNR, la orice retragere importanta de valuta cursul poate urca din nou spre 42.000 de lei/euro.
Flexibilitatea cursului de schimb este esențiala pentru evitarea „imposibilei trinitați”: politica monetara independenta, curs fix și mișcare libera a fluxurilor de capital, a afirmat Isarescu. „La una din cele trei poziții trebuie sa renunți pentru a nu intra în bucluc. Noi am renunțat la cvasifixitatea cursului, cu atât mai mult cu cât leul nu mai este doar o moneda comerciala, ci și una financiara”, spune guvernatorul.
Decizia bancii centrale de a permite aprecierea substanțiala a leului a avut în vedere și faptul ca nivelul rezervelor internaționale se plaseaza la un plafon apropiat de maximul optim recomandat, respectiv 4-6 luni de importuri prospective. Pe de alta parte, investițiile straine directe acopera în acest moment peste doua treimi din deficitul de cont curent. „Nu am luat în calcul și sumele mari care vor intra în curând din privatizarea unor utilitați”, menționeaza Isarescu.
În aceasta perioada, BNR își intensifica eforturile pentru a se încadra în calendarul de liberalizare a contului de capital și daca masurile adoptate vor avea efectul preconizat, va fi posibila o deschidere a pieței chiar înainte de aprilie 2005, a declarat Mugur Isarescu. „Nu suntem legați de termene rigide. BNR va face toate eforturile pentru a se încadra în calendarul de liberalizare a costurilor înca controlate din contul de capital și, daca va fi posibil iar masurile actuale vor avea efectul dorit, am putea chiar sa asistam la devansarea unor termene”, spune guvernatorul.
El a aratat ca decizia de a lasa o libertate mai mare pe piața valutara are în vedere și asigurarea cadrului necesar pentru accesul nerezidenților la depozitele și titlurile de stat în lei pe termen scurt.
Totodata, Isarescu respinge ideea potrivit careia renunțarea la comunicarea marjei de apreciere a monedei naționale creeaza o problema de credibilitate pentru BNR, întrucât a fost deseori specificat faptul ca aceste limite nu reprezinta o ținta, ci un ghid orientativ.
În plus, menținerea acestui instrument de lucru ar fi creat expectații de depreciere nerealiste în actualele condiții ale pieței.
Dijmarescu: deprecierea leului nu mai era eficace pentru exporturi
„Deprecierea leului nu mai constituia o modalitate eficace pentru susținerea exporturilor. Experiența ultimilor ani ne arata ca nu exista o relație directa între depreciere și evoluția soldului balanței de plați externe”, susține viceguvernatorul BNR Eugen Dijmarescu.
El spune ca deși cursul a fost stabil în 2004, au crescut atât exporturile cât și importurile, cu viteze apropiate. „Nu trebuie sa mai cautam corelații între competitivitate și cursul de schimb. Deprecierea constituia o subvenție implicita. Ori intram în UE ori facem o fortareața protecționista pentru ca multe companii românești nu s-au adaptat”, afirma viceguvernatorul.
„Cum sa facem fața prin competitivitate, când noi pierdem 3 miliarde de lei (100.000 de dolari) la fiecare milion de dolari? Previziunile pe care le-am facut pentru anul acesta se bazau pe un curs mediu de 34.000 de lei pentru un dolar, iar saptamâna trecuta am schimbat dolari sub 31.000 de lei,” comnetaza Victor Dobrescu, directorul general al producatorului de îngrașaminte Amonil Slobozia. Compania exporta în fiecare luna îngrașaminte în valoare de 7,5 milioane de dolari.
Vasile Radu, ministru responsabil cu comerțul exterior, susține ca aprecierea leului generata de masura BNR de a flexibiliza evoluția cursului nu este o problema pentru exportatori. ” Politica de susținere a exportului prin cursul valutar nu poate dura la nesfârșit. Este mai bine sa avem o inflație mica decât un grad ridicat de imprevizibilitate a mediului economic. În plus, în perspectiva adoptarii monedei unice europene, cursul euro trebuie sa fie aliniat la paritatea puterii de cumparare. Exportatorii trebuie sa înțeleaga ca prezența lor pe piețele externe nu poate fi decât rezultatul propriei strategii”, a declarat Vasile Radu, ministru delegat pentru comerțul exterior la o conferința organizata la Bruxelles de Forum Invest.
Razvan Voican
Ziarul Financiar