BNR prevestește furtuna pe piata valutara

Schimbari dramatice pe piața valutara la început de noiembrie 2004: BNR vrea sa obișnuiasca piața cu aprecieri nominale ale leului, dupa ce ani de zile o învațase ca singura direcție a cursului este de creștere, controlata prin intervenții periodice.

„Consiliul de Administrație al BNR a hotarât sa promoveze o mai mare flexibilitate a cursului de schimb al leului prin limitarea intervențiilor bancii centrale pe piața valutara”, se spune într-un comunicat al BNR, dat publicitații la trei zile dupa ședința în care conducerea executiva a bancii centrale a luat hotarârea respectiva.

În același context, BNR a renunțat la anunțarea publica a unei marje prognozate de apreciere reala a cursului de schimb al leului, „ceea ce invalideaza orice anticipare privind o iminenta depreciere a monedei naționale ca urmare a intervențiilor bancii centrale”. În hotarârea sa, BNR a luat în calcul evoluțiile investițiilor straine directe și de portofoliu, ale încasarilor din privatizare, transferurilor curente și altor intrari de capital în primele noua luni ale anului.

„Deși în mod obișnuit în anii precedenți importurile de toamna-iarna micșorau excedentul valutar, în luna octombrie a.c. a continuat procesul de cumparare, BNR achiziționând din piața valutara înca 218,1 milioane euro, ceea ce, coroborat cu alte date, sugereaza ca intrșrile de capitaluri în România s-au îmbunatațit pe baze structurale și sustenabile”, se arata în comunicatul de presa al BNR.

Dupa doua saptamâni de absența a BNR din piața, euro alunecase ieri la 40.577 de lei, cu 1,3% sub cotația de la începutul anului. Fara o intervenție de cumparare, cursul poate ajunge ușor la 40.000 de lei/euro pâna mâine.

Cât despre dolar, acesta a cazut și sub pragul de 32.000 de lei, cursul calculat de BNR fiind de 31.939 de lei, cum s-a mai vazut și în 2002 – motiv de mare veselie pentru cei care au de rambursat credite în moneda americana și platesc rate din ce în ce mai mici.

Iar comunicatul BNR nu face decât sa întareasca aceasta imagine: „în condițiile intrarilor de capitaluri din aceasta perioada, aprecierea reala a leului se poate consolida, ceea ce semnifica o întarire importanta a politicii monetare”.

Decizia de a permite aprecierea chiar nominala a leului are și o alta justificare – manifestarea unor presiuni inflaționiste cauzate și de majorarea substanțialș a prețului țițeiului pe plan mondial BNR precizeaza însa ca aprecierea mai mare a cursului de schimb al leului își gasește fundamentul în creșterea productivitații muncii în industrie și în tendințele pozitive de îmbunatațire a structurii exporturilor.

Banca centrala vrea sa susțina continuarea procesului de dezinflație prin consolidarea aprecierii reale a leului.

„În pofida unor creșteri de prețuri în ultimele luni mai mari decât cele prognozate pentru aceasta perioada, indicele prețurilor de consum pe ultimele 12 luni a scazut de la 14,1% în decembrie 2003 la 11,1% în septembrie 2004. Pentru a valida acest proces de dezinflație, Consiliul de Administrație al BNR a hotarât reducerea ratei dobânzii de intervenție cu 0,50 puncte procentuale, pâna la nivelul de 18,25%”, se arata în comunicatul BNR.

Este pentru prima oara când Consiliul de Admistație al bancii centrale da publicitații un comunicat mai elaborat în care justifica din mai multe puncte de vedere o decizie de reducere a dobânzii de intervenție.

Reducerea ratei nominale a dobânzii de intervenție efectuate în perioada iunie-octombrie 2004 însumeaza 3 puncte procentuale, rata reala a acestei dobânzi revenind, astfel, la nivelul consemnat la finele anului 2003.

Decizia BNR de schimbare a politicii de curs poate da multe socoteli peste cap. În primul rând, ramân în aer prognozele de curs pentru 2005, pe baza carora multe companii deja și-au construit bugetele. De asemenea, perspectiva aprecierii substanțiale a leului urmata de o ceața de impredictibilitate începe sa dea frisoane celor care se obișnuisera sa joace pe piața valutara facând abstracție de riscul valutar atât timp cât intervenția BNR nu întârzia niciodata.

„Schimbarea strategiei de intervenție a BNR va produce schimbari majore în evoluțiile cursului de schimb, care cred ca îi vor lua prin surpindere pe mulți observatori. Spre deosebire de situația de pâna acum când BNR a asigurat o predictibilitate rezonabila a cursului prin intervenții saptamânale, în perioada urmatoare cursul de schimb va fi mai ales o consecința a fluxurilor valutare”, apreciaza Radu Craciun, analist-șef al ABN Amro România.

Ce înseamna aceasta? „Ca ne putem ușor imagina o situație în care leul sa se aprecieze timp de mai multe luni consecutive dupa care timp de alte câteva luni sa urmeze o depreciere. În aceste condiții tranzacții care acum se fac în valuta ar putea ca în viitor sa se faca în lei, sporind credibilitatea monedei naționale data fiind volatilitatea crescuta a cursului de schimb”, spune Craciun.

Și astfel vine vremea instrumentelor de acoperire a riscului valutar. „Impredictibilitatea cursului de schimb poate produce o anumita anxietate agenților economici cu credite în valuta, care nu vor mai ști daca platesc o rata la 40.000 de lei/euro sau la 39.500 de lei/euro, diferența fiind resimțita pe bugete”, comenteaza Paul Prodan, director executiv de retail&piețe financiare la ING Bank.

Pâna unde ar putea coborî cursul? 39.000-39.500 lei pentru un euro? „Piața îl va echilibra undeva. Acum nu știe nimeni unde este punctul de echilibru pentru ca totul era controlat. La un moment dat BNR va interveni pentru a prelua surplusul acumulat de banci, însa pâna atunci mulți vor plânge, mai ales dintre cei care jucau pe piața bazându-se pe intervențiile bancii centrale”, spune Paul Prodan.

În conjunctura de la acest final de an, aprecierea leului nu poate fi privita decât împreuna cu reapariția presiunilor inflaționiste.

„BNR a avut de facut o alegere și a ales sa lupte cu inflația, respectiv cu presiunile din ultimul timp, mizând pe aprecierea leului. Teama lor mare este ca nu termina anul sub 10%. Numai ca astfel au bulversat piața valutara și au și o problema de credibilitate având în vedere ce au anunțat ca politica de curs pentru 2004 – aprecierea reala cu 2-4%”, comenteaza Daniel Daianu, profesor de economie, fost economist-șef al bancii centrale.

Cert este ca BNR nu va lasa leul sa se aprecieze dincolo de o anumita limita, dupa care va reveni pe piața pentru a construi mai departe un climat de incertitudine.

„Mesajul este clar: intervenții mai rare și mai consistente. Nici vorba însa de ‘piața libera’, ci doar temporar libera. Așadar vor exista cu siguranța ținte legate de cursul de schimb, însa banca centrala nu și le va mai asuma public; aceasta îi acorda o flexibilitate în direcția cursului de schimb și aduce incertitudini pieței și capitalurilor speculative”, spune Dorin Badea, chief dealer la Banc Post.

El crede ca BNR ar trebui sa ia în considerare și toleranța agenților economici privind o variabilitate crescuta a cursului. „Nu cred ca va trece brusc la o apreciere de tip avalanșa”, comenteaza Badea.

„Cel puțin pentru o perioada, sensul este unul singur – de apreciere a leului. E adevarat ca un curs spre 40.000 de lei/euro va taia expectațiile inflaționiste, însa poarta și riscul ca oamenii sa se împrumute și mai mult în valuta. În același timp, o mai mare libertate lasata pieței o va ajuta sa se dezvolte, prin nevoia acoperirii riscurilor valutare cu produse specifice”, spune Cristian Sporiș, trezorierul Raiffeisen Bank.

„Dupa cum arata lucrurile, flexibilitatea va fi într-un singur sens. Piața poate înțelege ca BNR este confortabila chiar cu o întarire nominala a leului. Oricum, este o schimbare de paradigma”, afirma și Claudiu Cercel, directorul direcției operațiuni de piața la BRD.

El considera ca prin aceasta apreciere a leului BNR încearca sa contrabalanseze presiunile inflaționiste. În același timp, costul creditului în valuta se reduce puternic. Al cincilea pas de scadere a dobânzii de intervenție nu a surprins pe nimeni.

„Categoric reducerea de dobânda era previzibila și ca moment și ca marime. Foarte probabil va mai exista o reducere de 0,5-0,75%, poate doua depinzând de „incetinirea” inflației, astfel ajungându-se la o dobânda de intervenție de 17-17,75% pe sfârșit de an”, estimeaza Dorin Badea. El spune ca, având în vedere natura structurala a presiunilor inflaționiste, nu este recomandabila contracararea acesteia prin intermediul ratei dobânzii.

Exista și un posibil scenariu negativ legat de schimbarea de politica de curs a BNR? „Singurul element care ar putea da peste cap planul indrazneț al BNR ar fi o reinflamare a inflației dupa consumarea impactului pozitiv obținut în urma aprecierii leului”, considera Radu Craciun, analist-șef al ABN Amro România.

Razvan Voican
Ziarul Financiar