Piața de alimente și bauturi: 10 mld. € în 2007

2007, anul posibilei aderari a României la UE, va gasi țara noastra cu o creștere de peste 30% pâna la 9,7 miliarde de euro a pieței interne a industriei alimentare și a bauturilor fața de 2003 dar și în fața unei competiții acerbe din partea producatorilor din statele membre ale UE.

Volumul producție interne a aceleiași industrii este așteptat sa aiba o creștere și mai impresionanta de la aproape 4,1 miliarde de euro anul trecut la 8,7 miliarde de euro, conform estimarilor Centrului Roman de Modelare Economica.

„Cea mai importanta condiție pentru înregistrarea acestor creșteri este ca variabilitatea acestei piețe atât pe plan național cât și internațional sa nu depașeasca în cei trei ani pâna la integrare 15 procente. Adica sa nu se produca mari calamitați naturale sau evenimente nedorite de genul celui de la 11 septembrie 2001”, a spus Cezar Mereuța, vicepreședintele CRME, în cadrul conferinței „România 2007. Industria Alimentara și a Bauturilor Alcoolice”, organizata de FinMedia.

Alte trei condiții enumerate de Mereuța pentru îndeplinirea acestor indicatori sunt menținerea ritmului anual actual de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) la un nivel de 4,6-5,1%, un indice anual al inflației de 9,1-11,3% și un raport între euro și dolar pe urmatorii cinci ani între 1,15 și 1,21.

Mereuța nu a putut preciza, însa, daca la momentul aderarii structura producției industriei alimentare și a bauturilor va înclina balanța în favoare producatorilor interni sau a celor externi, deși deficitul balanței comerciale pentru produsele agroalimentare s-a adâncit în ultimii ani, ajungând anul trecut la 1 miliard de euro.

Vicepreședintele CRME susține ca singurele sectoare pe care România s-ar mai putea orienta pe piața UE sunt cele de producție și procesare a carnii și a uleiurilor animale și vegetale, țarile UE fiind importatoare de astfel de produse. În rest, produsele românești ar trebui sa se orienteze catre țari terțe din în afara UE.

Odata cu apropierea aderarii la UE , Romania devine o piața extrem de interesanta avind in vedere cei 22, 3 locuitori și potențialului de creștere. Consumul este susținut și de banii romanilor care lucreaza in strainatate avind in vedere ca o buna parte din fonduri sunt cheltuite in țara. Conform estimarilor, circa 3 miliarde de euro vor intra in acest an in țara.

Tudorel Balta, director în Ministerul Agriculturii spune: consumul la principalele produse alimentare și bauturi racoritoare va crește în urmatorii ani, astfel încât acesta ar putea ajunge la un nivel apropiat celui din statele comunitare. „La unele produse, cum ar fi produsele lactate și bauturile alcoolice și cele racoritoare, consumul este aproape același ca în UE”, susține Balta.

Astfel, la lapte și produse lactate, consumul mediu pe cap de locuitor estimat pentru anul în curs se ridica la 231 litri fața de 237 de litri în UE, urmând sa creasca la aproximativ 255 de litri în anul 2007. Jean Valvis, președintele grupului din industria lactatelor LaDorna, spune ca are prevazuta o asemenea creștere pentru urmatorii doi ani.

„LaDorna estimeaza o creștere cu 20-30% a consumului dar industria trece la ora actuala printr-o perioada de tranziție”, afirma Valvis.

În același timp, este prognozat un consum de 60 de litri de sucuri și bauturi racoritoare nealcoolice pe cap de locuitor comparativ cu 70 de litri în statele comunitare, care ar putea atinge, însa, în 2007 un nivel de 65 de litri.

Potrivit oficialului din Ministerul Agriculturii, românii vor consuma în 2007 în medie 63,2 kilograme de carne și produse din carne, cu circa 17 kilograme mai puțin decît în UE.

Radu Timiș, președintele Cris-Tim, cel mai mare producator de preparate din carne din România, susține ca în urmatorii ani se va înregistra o creștere semnificativa a consumului de carne. „Creșterea se va datora în primul rând creșterii puterii de cumparare a românilor ,dar și faptului ca într-un an de zile efectivele de animale din România vor crește și ele semnificativ”, afirma Timiș.

Timp de un deceniu industria de carne a fost intr-un declin accentuat. Trendul s-a inversat spectaculos in ultimul an, mari producatori de carne anunțind investiții mari in acest sector. Smithfield- SUA, cel mai mare producator de carne de porc din lume a preluat 70% din activele ComTim Timișoara. Coren, al doilea mare producator de carne din Spania , a anunțat o investiție de 25 de milioane de euro in zootehnie, iar Banvit, cel mai mare producator de carne de pui din Turcia este pe cale sa demareze un proiect de 40 de milioane de dolari la Urziceni.

De asemenea, la ulei și grasimi vegetale, se preconizeaza atingerea unui nivel de 17,3 litri pe cap de locuitor, fața de 14,5 litri, în acest an, în timp ce media în UE este de 26 de litri. Bunge – SUA, un mare producator de ulei la nivel mondial , a luat o poziție importanta pe piața romaneasca , iar concernul american Cargill vrea sa investeasca in acest domeniu dupa ce a cumparat mari capacitați de depozitare a cerealelor.

Consumul ar urma sa creasca și la vinul nobil pâna la 33 de litri de la 30 de litri în 2004. „Piața vinului a înregistrat în ultimii patru ani o creștere cu un prag de 10% anual și aspectele pozitive care au aparut în aceasta piața sunt de natura sa continue aceasta linie pozitiva. În plus, a crescut semnificativ și piața produselor mai sofisticate”, afirma Ionuț Dobronauțeanu, președintele Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV) care grupeaza cei mai mari producatori de vinuri din România. In acest sector a crescut puternic numarul de investitori. Marii producatori de vin investesc puternic și in marketing ceea a dus la creșterea cererii.

Industria alimentara și a bauturilor reprezinta, în prezent, circa 26% din totalul producției agricole brute și circa 4,6% din PIB. „Estimarile pentru 2007 arata o creștere pâna la un nivel de 30 la suta din valoarea totala, în condițiile în care în anii 92-93 aceasta pondere reprezenta doar 15-16 la suta”, a declarat Balta.

Circa 99% din cei 14.509 agenți economici care activeaza în acest sector, sunt privați. „Industria alimentara înregistreaza o creștere medie annuala de 12,5% a producției industrializate. Sper ca acest ritm sa se mențina astfel încît necesarul de consum intern sa fie asigurat din producția interna”, a precizat Balta.

El a aratat ca cea mai mare creștere a fost consemnata în sectorul bauturilor alcoolice ca urmare a investițiilor din ultimii ani. De asemenea, avicultura, ar putea atrage,în opinia reprezentantului Ministerului Agricuturii, investiții semnificative în perioada urmatoare.

Din pacate, din totalul societaților care activeaza în industria alimentara foarte multe nu îndeplinesc înca normele sanitar-veterinare și nici cele de calitate impuse pe piața europeana și nu vor putea face fața concurenței dupa integrarea în UE.

Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeana, 40% din reprezentanții firmelor din industria alimentara din România au declarat ca nu sunt interesați sa obțina un standard de calitate pentru produsele lor. Doar 16% din totalul societaților din aceasta industrie dețin o astfel de certificare iar alte 13% sunt în curs de implementare a unui sistem de calitate impus de UE.

România a încheiat recent negocierile cu UE pe marginea capitolului Agricultura, obținând cote de producție pe care, în cea mai mare parte, fermierii și industria alimentara le-au acceptat și s-au aratat mulțumiți de ele. Suprafața arabila negociata a fost de 7,013 milioane de hectare cu o recolta medie de 2,65 tone la hectar, însa au mai ramas de negociat subvențiile care vor fi acordate pentru fiecare hectar.

Pentru perioada 2007-2009, România va primi de la UE aproximativ 4,721 miliarde de euro, din care 3,921 miliarde euro sunt alocați pentru mecanismele Politicii Agricole Comune și dezvoltare rurala, iar 0,8 miliarde euro pentru proiecte finanțate din fondurile structurale.

Pâna în 2007, agricultura și industria alimentara româneasca beneficiaza de fonduri de preaderare prin intermediul programului Sapard în valoare de peste 1,5 miliarde de euro.

Stelian Negrea
Ziarul Financiar