Isarescu și invitații sai: inflația și deficitul

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu își asuma public îndeplinirea obiectivului de reducere a inflației pâna la 9% la sfârșitul lui decembrie. El se declara hotarat sa arunce în joc toate instrumentele de care poate dispune banca centrala, daca în anii trecuți nu a facut-o.

Deși piața începe sa-și piarda rabdarea așteptând reluarea tendinței de scadere a dobânzilor, Isarescu spune ca momentul ar putea fi și mai mult întârziat daca deficitul de cont curent nu se calmeaza.

„Asigur comunitatea de afaceri ca ne vom bate cu toate armele pentru atingerea țintei de inflație”, a declarat guvernatorul BNR la conferința „Mugur Isarescu și invitații sai”, de la târgul financiar FinFair.

Guvernatorul spune ca acesta este „cel mai bun lucru pe care îl poate face banca naționala a statului român”.

Cum anume? „Vom controla lichiditatea sub orice forma. Sterilizam imediat orice intrare de lichiditați: cu o mâna valuta, cu cealalta leii”, asigura șeful BNR, hotarât sa doboare în sfârșit inflația dupa 14 ani.

Succesiunea declarațiilor privind obiectivul inflației a continuat sâmbata, când Isarescu a afirmat în fața dealerilor ca „semnificația unei inflații de o singura cifra trece cu mult dincolo de o ținta monetara, reprezentând intrarea într-o stare de stabilitate efectiva”.

Dincolo de activitatea de atragere în depozite a excesului de lichiditați de pe piața monetara, stabilitatea cursului valutar ramâne principala arma a BNR pentru sugrumarea inflației. De altfel, supraperformanța din aprilie, când inflația nu a trecut de 0,6%, contrar unor așteptari net mai pesimiste, se datoreaza întaririi leului pe piața valutara.

„Ții cursul ca sa zdrobești spinarea așteptarilor inflaționiste”, explica procesul Mugur Isarescu. În același timp, guvernatorul arata ca „nu ne permitem o ancora prea puternica în curs din cauza deficitului extern spre limita”.

„Aprecierea leului stimuleaza înclinația spre consum și îndatorare, iar daca tendința de apreciere nu va continua, din cauza unui deficit cvasifical insuficient de redus, de exemplu, va aparea o problema, fața de care bancile sunt insuficient pregatite”, avertizeaza economistul Daniel Daianu, fost ministru al finanțelor.

Analiștii sunt însa de acord ca banca centrala nu va ezita sa sacrifice o eventuala deteriorare a balanței externe în fervoarea sa de a marca intrarea României în rândul economiilor stabile, funcționale, cu inflație de sub 10%. Și totuși, șeful BNR se declara îngrijorat de ritmul extrem de rapid de creștere a importurilor, care reflecta o cerere agregata care tinde sa iasa de sub control. De ce? Pentru ca aceasta cerere nu reprezinta decât o alta fața a inflației, ascunsa dupa stabilitatea cursului de schimb, și care poate strica socotelile bancii centrale o data scapata de sub control.

Dan Pascariu, președintele HVB Bank România, susține ca a venit vremea ca România sa treaca pe consumul intern drept motor de creștere economica.

„Puterea de cumparare înca este scazuta și va ramâne așa o perioada. În aceste condiții, creditul constituie o premisa pentru creșterea consumului intern”, spune Pascariu. El considera ca pe masura ce creșterea consumului intern se va cofirma ca tendința stabila, vom asista la dezvoltarea de capacitați de producție locale, care vor conduce la scaderea treptata a importurilor.

În același timp, Dan Pascariu arata ca atât timp cât dobânzile la lei ramân ridicate nu se poate aștepta reducerea preponderenței creditului în valuta, nici la asigurarea unor surse de finanțare pe termen mediu și lung în lei pentru banci.

Isarescu își menține discursul lansat recent prin care recunoaște ca inflația ramâne o mare problema nerezolvata în România. „E greu sa mai vorbești de rabdare. Știm riscurile acestui proces întârziat de dezinflație”, spune guvernatorul.

El admite ca expectațiile inflaționiste pot fi alimentate chiar prin menținerea dobâzilor ridicate. În condițiile în care majorarea acestora, dupa reducerea din prima jumatate a lui 2003, a fost impusa tocmai ca masura de preîntâmpinare a acumularii de presiuni inflaționiste în toamna aceluiași an.

Și astfel, „banca centrala a statului român” se vede prinsa într-un ghem de obiective ambițioase, intercondiționate, în care apasarea unei pedale de politica monetara poate însemna sacrificarea unui obiectiv în favoarea altuia, cu riscurile de rigoare.

BNR se arata dispusa sa riște de aceasta data de dragul bifarii obiectivului de reducere a inflației. Deși este conștienta ca persistența nucleului dur al arieratelor din economie poate face oricând ca inflația sa rabufneasca de sub capacul instrumentelor monetare. Așa încât guvernatorului nu-i ramâne decât sa spere mai departe în voința executivului de a mai face ceva reforma structurala, aratându-se optimist în privința funcționarii mixului de politici macroeconomice, dar și al efectelor de ancora pe care le pot da încheierea noului acord cu FMI, precum și „veștile bune de pe frontul integrarii”.

El reamintește de fiecare data marile problemele care „inhiba” activitatea bancara – întârzierea restructurarii în economie și arieratele ca element major de surogat monetar, care mineaza trendul de dezinflație.

Isarescu nu ascunde ca nu va putea merge pâna în pânzele albe cu folosirea cursului de schimb în lupta cu inflația.

„Utilizarea cursului drept ancora este un vis frumos dar periculos. Ansamblul politicilor macroeconomice și structurale trebuie sa-și dea mâna pentru o economie de piața funcționala. Altminteri, ancora produce iluzii, iar utilizarea excesiva are efecte contrare de durata”, a spus guvernatorul în fața dealerilor de pe piețele monetara și valutara.

„Daca aprilie valideaza deteriorarea deficitului de cont curent, BNR nu va putea exagera cu aprecierea leului”, a spus Daniel Daianu.

În privința dobânzilor, Daianu a explicat ca acestea sunt considerate la un nivel înalt în principal din perspectiva diferenței dintre valoarea nominala a ratei dobânzii și rata inflației.

„Marjele ramân ridicate și nu ma aștept sa scada în mod considerabil în perioada urmatoare. Ele ramân o problema”, a mai afirmat fostul ministru al Finanțelor.

El a atras atenția ca deficitul bugetar, principalul instrument prin care Guvernul poate acționa pentru limitarea deficitului extern, porturilor, a fost deja ajustat, pâna la 2,1%, fiind imporbabil ca autoritațile sa apeleze la o corecție suplimentara într-un an electoral.

Apetența pentru creditul de consum

Exista înca o apetența consistenta pentru creditul de consum, 17% din populația din mediul urban declarându-se convinsa ca va contracta un astfel de credit pâna la sfârșitul anului, a afirmat Rasvan Radu, vicepreședinte al Raiffeisen Bank, citând un studiu realizat de banca.

El a apreciat ca primul trimestrul al acestui an a consemnat creșteri modeste ale creditului, dupa „ianuarie exploziv” urmând un „februarie dezastruos”, sub impactul psihologic al masurilor luate de BNR pentru temperarea creditarii.

„În aprilie am vazut o oarecare dezmorțire a cererii”, spune Radu.

În ceea ce privește evoluția creditului ipotecar, vicepreședintele Raiffeisen o considera o „dezamagire fața de boomul așteptat”, acesta regasindu-se mai mult în prețurile de pe piața imobiliara.

Împrumuturile destinate firmelor și populației ar putea avansa în acest an cu o valoare absoluta comparabila majorarii de anul trecut, datele preliminare aratând o reluarea a creșterii creditelor, începând cu luna aprilie, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Pentru acest an, Rasvan Radu anticipeaza dezvoltarea intermediarilor specializați în credit finance, în timp ce comercianții de electrocasnice se vor concentra pe extinderea spațiilor de vânzare și penetrarea mai puternica a segmentului IT.

În același timp, oficialul Raiffeisen se așteapta la creșterea ponderii cardurilor de credit în finanțarea consumului.

În luna martie, soldul împrumuturilor acordate firmelor și populației a crescut cu 3,5% (3% în termeni reali), pâna la un nivel de 325.097 miliarde lei, ca urmare a majorarii cu 0,6% a componentei în lei și cu 5,9% a celei în valuta.

Razvan Voican
Ziarul Financiar