Weekend-ul trecut echipa de Cupa Davis a României a jucat cu Elveția lui Roger Federer, numarul unu în clasamentul mondial. Am pierdut, „normal” ar zice unii, „cu greu” ar zice alții. Dar pe lânga faptul ca ne-am simțit puțin umiliți de înfrângere, noi, telespectatorii, am avut de suportat și câteva „pastiluțe” din producția originala TVR.
Prima zi, primul meci. Omul de la butoane, care mânuia schimbarea scorului afișat pe ecran, era total depașit de evenimente. Pâna afișa el punctul tocmai încheiat, urmatorul era deja în plina desfașurare. În a doua zi, s-a obișnuit cu asta și nu prea mai ramânea în urma. În schimb, în compensație probabil, o data l-am vazut ca a luat-o chiar înaintea arbitrilor. Dupa un serviciu bun al lui Andrei Pavel la care sala a urlat de entuziasm, crezând ca a fost as, punctajul de pe ecran s-a modificat instantaneu. Numai ca arbitrul a fost de alta parere și a aratat aut, așa ca Pavel a trebuit sa repete serviciul, iar punctajul sa se întoarca repejor la valoarea anterioara. Eu sunt sigur ca nenea acela de la TVR era de fapt obișnuit sa schimbe scorul la meciurile de fotbal, unde baieții aia sunt de treaba și nu te zapacesc la cap de nu știu câte mii de ori într-un meci! Dau și ei acolo, modest, doua trei goluri și gata, te lasa în pace sa te ocupi de sandvișul ala!
Pe de alta parte, regizorul de transmisie a provocat și el ceva „rumoare” printre telespectatori. De câteva ori am vazut în reluare niște schimburi superbe de mingi. Nu aveam nimic împotriva, numai ca reluarile începeau exact când unul dintre jucatori tocmai se pregatea sa serveasca pentru urmatorul punct. Eu cred ca daca vorbea cu ei la început nenea regizoruÂ’, sigur erau oameni de înțeles și acceptau sa se ștearga cu prosopul câteva secunde în plus, sau sa se scarpine pe spate mai îndelung, ca sa ramâna timp și pentru reluari. Mai mult mi-au placut totuși prim-planurile cu femei frumoase din tribuna, inserate ghiduș chiar în timpul schimburilor de mingi. Probabil regizorul intuia ca al nostru va pierde punctul și, patriot, voia sa ne dea și un motiv de bucurie.
Și, nu în ultimul rând, comentatorul. Ei bine, domnul Cristian Tudor Popescu, cunoscut printre amatorii de tenis și ca fostul baiat de mingi de la meciurile lui Țiriac și Nastase, dar mai puțin consacrat ca specialist și analist de tenis, a efectuat un tur de forța de trei zile de comentariu, el fiind de fapt singurul român care a evoluat non-stop la meciul cu Elveția, mai mult chiar decât Pavel, Hanescu sau Trifu.
De dl. Popescu mi-a placut mai ales când tacea ca sa urmareasca jocul. În rest, exclamațiile sale („Hai!!, Acum!”), observațiile pline de amaraciune („Federer e un animal de prada”) și izbucnirile de entuziasm nestapânit („Andrei nu se lasa, doamnelor și domnilor!”, „Fiecare ghem câștigat de Andrei este un cadou pe care ni-l face noua, tuturor!”), toate astea contribuiau cu câte o liniuța în minus la volumul televizorului meu.
Dar în rest, a fost bine. Pacat ca am pierdut!
Mihai Musatoiu, [email protected]