Guvernul sperie importurile cu suprataxe

Comerțul exterior românesc risca sa intre în deriva, autoritațile negasind pârghii care sa frâneze o creștere amețitoare a importurilor, în timp ce economia incomplet restructurata nu reușește sa susțina pe termen lung exporturi competitive.

Chiar la început de an nou, dupa ce premierul Adrian Nastase încheiase 2003 cu un tablou glorios al performanțelor macroeconomice, responsabilul guvernamental cu comerțul exterior, Eugen Dijmarescu, a zugravit în tonuri de gri perspectivele lui 2004.

„Suntem realmente preocupați de ceea ce se poate întâmpla cu deficitul comercial”, spune Eugen Dijmarescu. El vede ca factori majori de risc continuarea deprecierii rapide a leului fața de euro, creșterea prețurilor interne de producție, dublarea impozitului pe profitul societaților exportatoare și, nu în ultimul rând, specificul unui an electoral. Dupa 11 luni din 2003 deficitul comercial ajunsese la 4,9 mld. euro, cu peste 30% mai mare decât în 2002.

Dijmarescu spune ca deteriorarea balanței comerciale reflecta întârzierile în restructurarea economiei, care înca nu îndeplinește criteriile pentru a fi considerata „funcționala”.

„Evoluțiile lente și întârziate de pe planul restructurarii sunt sesizabile acum la nivelul comerțului exterior. Creșterea producției industriale și a consumului se bazeaza tot mai mult pe importuri”, a declarat ieri Eugen Dijmarescu.

Deși nu avea competențe directe, banca centrala a fost prima și, pâna de curând singura, care a tras semnale de alarma legate de creșterea deficitului comercial, cu presiunile de rigoare asupra contului curent. Acestea risca sa se repercuteze în cele din urma asupra cursului leului, deși Banca Naționala respinge ideea deprecierii ca masura de corecție a deficitului.

Dijmarescu afirma ca guvernul a trimis Parlamentului un set de proiecte de acte normative care prevad eliminarea taxelor vamale reduse la importurile realizate în zone defavorizate, plata taxei vamale la intrarea în țara a autoturismelor comercializate în leasing și nu la valoarea reziduala, aplicarea taxelor vamale standard în zonele libere.

„Speram sa avem concursul Parlamentului pentru aprobarea acestor masuri, care nu așteapta decât votul pentru a intra în vigoare”, a declarat Dijmarescu, șeful Deparamentului de Comerț Exterior. Prin aceste masuri este vizata reducerea posibilitaților ca importurile sa se efectueze pe grade diferite de tratament vamal, contrar prevederilor comunitare.

Eugen Dijmarescu susține ca este foarte greu ca, în condițiile menținerii politicii de depreciere a leului și a creșterilor de prețuri pe piața interna, inclusiv la energie, sa se mențina o anumita competitivitate a exporturilor. El spune ca ar fi recurs chiar la o suprataxa vamala aplicata tuturor importurilor pentru a le tempera creșterea, însa o asemenea masura nu este permisa în stadiul actual al negocierilor de aderare la UE și nici de FMI. „Ar trebui sa înrerupem negocierile de aderare pentru a introduce o asemenea masura”, afirma ministrul.

România a introdus o suprataxa uniforma la import de 6% la sfârșitul lui 1998, pentru a opri explozia deficitului comercial în condițiile prabușirii exporturilor.

Deficitul de cont curent al României depașise dupa zece luni din acest an 2,1 miliarde de euro, nivel cu 74,2% mai ridicat decât în aceeași perioada din 2002. Estimarea pentru sfârșitul lui 2003 este de 6,5% din PIB.

Dijmarescu susține ca deficitul de cont curent își are soluția nu în zona comerțului, ci în creșterea investițiilor straine de portofoliu, în trecerea de de la deficit la excedent a contului de turism, în creșterea excedentului contului de servicii. „Trebuie însa întrunite condițiile ca în noiembrie 2004 sa se spuna ca România are o economie de piața funcționala. Fara aceasta, capitalul strain nu vine”, spune Eugen Dijmarescu.

„Economie de piața fara piața de capital este greu de acceptat ca exista, iar la noi piața de capital a evoluat mai degraba catre o subțiere”, mai spune Dijmarescu, însarcinat pâna la jumatatea anului trecut și cu conducerea Departamentului de politici economice al Guvernului.

Dupa 11 luni din anul trecut, exporturile înregistrau o creștere de 6,7% în euro, pâna la 14,4 mld. euro, adica numai jumatate din dinamica importurilor care însumau 19,2 mld. euro.

„Înca beneficiem de preferințe vamale la exporturile pe piața UE, care însa vor cadea în 2007. Trebuie pregatita piața pentru a face fața unei concurențe care va crește. Tocmai de aceea Comisia Europeana insista în a solicita acțiuni pentru creșterea capacitații concurențiale”, arata Dijmarescu, afirmând însa ca efortul trebuie sa vina de la agenții economici.

El anticipeaza ca agenda politica specifica unui an electoral își va spune cuvântul asupra performanței din comerțul exterior din acest an. „Este axiomatic ca o serie de grupuri de interese vor împinge mai încet sau mai repede acte normative privind comerțul”, afirma Dijmarescu.

Un alt factor de risc important este considerat faptul ca, acumulându-se în timp, deprecierea leului și-a pierdut funcția de stimulare a exporturilor, presând în schimb creșterea prețurilor interne. „În condițiile în care structura de producție este bazata în mare parte pe aprovizionarile din import, combinația este nefasta”, apreciaza Eugen Dijmarescu.

În primele zece luni ale lui 2003, importurile destinate aprovizionarilor industriale au crescut cu 8,2%. Au explodat pur și simplu importurile de produse agricole destinate industrializarii – 109%, urmate de importurile de produselor agricole primare, cu 70%. Importurile de mijloace de transport de uz industrial s-au majorat cu circa 20%, în timp ce achizițiile externe de bunuri de capital au crescut cu peste 13%.

Potrivit datelor Departamentului de Comerț Exterior, importul de resurse energetice depașește jumatate din producția interna (57,3%), ceea ce a ridicat gradul de vulnerabilitate al economiei la fluctuațiile prețurilor de pe piața internaționala.

În acest context, Dijmarescu, s-a declarat îngrijorat de intenția autoritaților ruse de a lega de euro prețurile produselor energetice exportate, în locul dolarului.

„Legarea prețului livrarilor de petrol și gaze din Rusia de euro ar duce la o creștere semnificativa a costurilor importurilor României”, a afirmat Dijmarescu.

El a menționat ca volumul importurilor energetice ale României a crescut, anul trecut, cu 8,6%. Valoarea acestora a urcat însa cu peste 58%, în urma evoluției prețurilor pe piețele internaționale.

Intrarile de capital strain în România, așa sarace cum au fost, nu ajuta prea mult balanța comerciala. Astfel, potrivit statisticilor, dupa 14 ani, contribuția companiilor cu capital strain la exporturi este înca „foarte modesta”, de numai 40,5%, în condițiile în care contribuția la importuri este de 46,4%.

Barierele de protecție a pieței interne continua sa cada în perspectiva aderarii la UE. „Este clar ca pâna în 2007 liberalizarea pieței românești va continua. Negociem în prezent liberalizarea comerțului cu produse agricole transformate. Pe piața vor ramâne cei în stare sa produca la prețuri competitive și la standardele de calitate cerute”, avertizeaza Dijmarescu.

Guvernul nu are decât îndemnuri pentru companiile care ar trebui sa susțina exporturile, sursele bugetare pentru instrumente de sprijin precum cele oferite de Eximbank fiind limitate.

„Importurile evolueaza dupa principiul liberalizarii pieței. Ar trebui sa-i determine pe producatorii interni sa fie mai ofensivi. Ei înșiși ar trebui sa schimbe structura producției”, mai spune Eugen Dijmarescu.

Departamentul de comerț exterior se arata îngrijorat ca România ramâne „profund deficitara” în sectoarele industriale care fructifica capitalul și cercetarea, înregistrând excedente comerciale numai în sectoarele care utilizeaza intensiv fie forța de munca (industrie ușoara, mobila), fie resursele naturale și energetice (siderurgia, neferoasele, combustibilii minerali, cimentul). „Perpetuarea acestei asimetrii este paguboasa și periculoasa pe termen lung”, mai spune responsabilul comerțului exterior.

Surpriza pentru piața leasingului
Intenția guvernului de a introduce plata taxei vamale la intrarea în țara a autoturismelor comercializate în leasing și nu la valoarea reziduala, a luat prin suprindere piața.

„Nu știu nimic despre o astfel de masura. În cazul în care s-ar aproba însa, ar fi o lovitura pentru piața leasingului din România”, a declarat Cornel Coca Constantinescu, președintele Asociației Societaților de Leasing din România (ASLR). Potrivit acestuia, printr-o astfel de masura s-ar pierde toate facilitațile pe care le ofera leasingul.

În primele noua luni ale anului trecut, valoarea totala a contractelor de leasing încheiate în România a fost de peste 873 de milioane de euro. Cea mai mare parte din aceasta valoare – peste 90% – este reprezentata de leasingul pentru automobile, iar în cadrul acesteia, autoturismele reprezinta mai bine de 67%. Importurile de autoturisme însumeaza circa 500 milioane de euro.

Lohnul are zilele numarate
România risca sa-și vada puternic afectate exporturile de textile – principala marfa vânduta pe piețele externe, o data cu eliminarea din 2005 a contingentelor alocate pe piața internaționala între principalii consumatori și producatori în domeniu.

„Liberalizarea comerțului cu textile echivaleaza cu afectarea severa a circa 20% din potențialul de export al României, în condițiile concurenței acerbe a producatorilor sud-est asiatici, din nordul Africii și America Latina”, avertizeaza Eugen Dijmarescu, ministru delegat pentru comerț.

Dupa zece luni din 2003 articolele de îmbracaminte și textilele dețineau o pondere de peste un sfert din exporturile României, cu încasari de peste 3,3 miliarde de euro. Pe locul al doilea se situeaza mașinile și echipamentele, însa cu o pondere de numai 15,9% din totalul exporturilor și încasari de doua miliarde de euro.

Razvan Voican
Ziarul Financiar