Vince Vaugh are reputația unuia dintre cei mai șarmanți și afemeiați actori de la Hollywood (întrebat daca barfele cum ca Jennifer Aniston se consoleaza cu el sunt adevarate, a raspuns ca sunt doar buni prieteni, ca n-ar putea profita de vulnerabilitatea și ca, oricum, îi e imposibil sa se opreasca la o singura femeie), dar și a celui mai bun actor comic al momentului. Vaugh ne povestește cum i-a evoluat cariera de cînd a avut rolul principal, alaturi de amicul sau Jon Favreau în „Swingers” și ne da cateva replici numai bune de agațat.
Este „Spargatorii de nunți” un film pentru baieți?
Vaughn (rade): Da, un soi de „Steel Magnolias” pentru barbați! „”Crimes of the Heart” pentru gagii! Oops! Ar trebui sa ne cerem scuze? (rade). Amuzant e felul în care femeile au reacționat la filmul asta, pentru ca au putut vedea partea copilaroasa a tuturor barbaților. E vorba despre tanjirea dupa dragostea unei femei și despre nepriceperea de-a face acest lucru sa se întample. E ceva de care poți rade; e ceva foarte uman.
Unii critici au spus ca e filmul lui Vince Vaughn.
Vaughn: Owen are sarcina sa ancoreze filmul și sa fie „ochiul publicului”. E tipul în care poți sa ai încredere. Eu am avut o slujba mai ușoara, ca eram ala cu glumele. În „DodgeBall,” eram ca Dororthy ce se plimba prin Oz. În asta, eu sunt ala dement, aiurit. Dar n-aș fi funcționat fara Owen.
Atunci cand te vad pe marele ecran, ma întreb: cate din personajele tale sunt improvizate? Replicile tale par a ți se rastogoli pe limba atat de ușor..
Vaughn: Ce fac eu: citesc cu atenție scenariul și rescriu unele dintre replicile mele înainte de a le filma. Dar la „Wedding Crashers”, Owen și cu mine am facut un brainstroming cu idei – chestia asta e amuzanta și asta nu, hai sa încercam treaba asta…
Dar chiar și în „Wedding Crashers,” ai parut ca joci pe cineva care îți semana foarte tare.
Vaughn: Cred ca cu toții avem în interiorul nostru o gașca de oameni diferiți. În funcție de circumstanțe, tindem sa afișam personajul cu care ne simțim cel mai confortabil (rade). În școala spui „tre’ sa fiu durul”, pana cand o iei pe cocoașa. Apoi: „Ei bine, cred c-o sa fiu atletul.” Cand nici chestia asta nu funcționeaza, te consolezi cu „o sa fiu tipul care are prieteni atleți.”
Citește interviul integral numai în