BNR reduce dobânzile, bancile se mai gândesc

Banca Naționala a hotarât ieri sa reduca din nou sumele aruncate pe piața sub forma de dobânzi platite bancilor pentru lichiditațile plasate în depozite pe o luna sau în certificate de depozit la trei luni: dobânda indicativa pentru intervențiile pe piața monetara scade începând de astazi cu un punct, de la 8,5% la 7,5% pe an.

Aceasta nu are însa mare legatura cu tranzacțiile efective, la ultima licitație dobânda acceptata fiind de 8,25%. De asemenea, BNR platește numai 1% în loc de 4% pe an la facilitatea de depozit din ce în ce mai accesata de bancile care nu reușesc sa-și plaseze lichiditațile în absența de pe piața a bancii centrale. Pentru facilitatea de creditare, rata scade de la 20% la 14% pe an, în timp ce rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în lei este diminuata de la 30% la 21%.

Consiliul de Administrație al BNR a mai hotarât ieri sa remunereze mai puțin rezervele minime pe care bancile sunt obligate sa le constituie în lei, reducând dobânda de la 2% la 1,5% pe an începând cu perioada 24 septembrie-23 octombrie 2005.

„Noul nivel al ratei dobânzii de politica monetara (7,5%) este consistent cu necesitatea de a calibra politica monetara în vederea atingerii țintelor de inflație pe termen mediu și temperarii riscului reprezentat de creșterea fluxurilor de capital cu pronunțat potențial volatil”, spune Banca Naționala. Bancile comerciale mari digera cu dificultate masurile BNR de frânare brusca a creditarii în valuta și nu se grabesc sa anunțe reducerile de dobânzi la creditele în lei invocate de banca centrala. BCR se simte confortabil cu dobânzile practicate în prezent, BRD considera ca deja le-a redus suficient de mult, ajungând la o rata fixa de 10,9% la creditele de consum, Raiffeisen prefera sa mai aștepte și sa analizeze mișcarile de pe piața.

Toate cele trei banci – cele mai mari de pe piața – susțin ca nu au probleme cu respectarea plafonului de 300% din fondurile proprii impus de BNR asupra soldului creditelor în valuta. Adica nu se pune problema sistarii finanțarilor în devize începând de pe 26 septembrie, când intra în vigoare norma bancii centrale. Sistarea este exclusa chiar și de banci care au depașit deja plafonul, precum HVB.

La Raiffeisen Bank, al treilea jucator de pe piața, masurile BNR vor avea drept efect în perioada urmatoare scumpirea creditelor în valuta cu cel puțin un punct procentual, reprezentând majorarea costului de provizionare, fara ca banca sa aiba în vedere vreo reducere a dobânzilor la creditele în lei. „Așteptam sa vedem ce se întâmpla pe piața. Presupunând ca dobânzile ar fi la fel la lei și la valuta, ma întreb daca s-ar schimba ceva în preferința pieței pentru valuta. Clientul este foarte oportunist: se uita la dobânda, nu la risc, însa noi suntem în stare sa administram riscul”, a declarat Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank.

El crede ca în noile condiții competiția nu va fi atât pe reducerea dobânzilor la lei, cât pe gasirea portițelor de evitare a restricțiilor.

Patrick Gelin, președintele BRD-SocGen, afirma ca banca sa va continua sa acorde credite în valuta, însa posibil în condiții mai selective, în contextul în care și pâna acum arata mai multa prudența decât alte banci. Cât despre dobânzile la lei: „Ratele au coborât deja cu mult. Reducerea ar putea continua, însa totul depinde de constrângerile de politica monetara ale BNR”, spune Gelin.

„Nu am încredere în eficiența unor masuri administrative. Este dezamagitor ca BNR nu a apelat la o consultare mai intensa cu bancile comerciale, care, de altfel, erau dispuse sa opreasca voluntar creditul de consum în valuta pentru persoanele fizice, aceasta reprezentând, într-adevar, o anomalie”, comenteaza Steven van Groningen. „De regula, astfel de masuri de ordin administrativ nu au rezultatele scontate. Ele duc mai degraba la creșterea costurilor bancilor și clienților acestora, precum și la creșterea costurilor BNR”, este de parere și Dan Pascariu, președintele HVB Bank.

Nici BCR, cea mai mare banca din sistem, nu se grabește sa anunțe vreo reducere a dobânzilor la creditele în lei, potrivit directorului de comunicare, Cornel Cojocaru. El crede ca la nivelul pieței se va menține o tendința de scadere lenta a dobânzilor la finanțarile în lei, întrerupta însa de posibile perioade de stagnare.

„Dobânzile la lei vor scadea, dar nu atât de repede și nici atât de mult pe cât se așteapta BNR”, considera Dan Pascariu. El spune ca banca sa depașește deja plafonul de 300%, însa aceasta nu înseamna ca HVB va opri creditarea în valuta de pe 26 septembrie. De asemenea, banca nu are în vedere o majorare a capitalului. La sfârșitul lunii august, HVB avea un sold de credite în valuta în valoare de 775 milioane de euro, în creștere cu 38% fața de sfârșitul lui 2004. Viteza de creștere este similara celei înregistrate de a doua banca de pe piața, BRD, care a atins un sold de 1,3 miliarde de euro la jumatatea anului, pe seama unei majorari cu 39%.

Patrik Gelin, șeful BRD, crede ca este normal ca solicitanții de credite sa fie îndemnați sa se împrumute în moneda în care obțin și venituri, însa se întreaba cât de adecvata este masura adoptata de BNR. „Este perfect posibil ca aceasta restricție sa fie evitata prin transferarea creditelor în strainatate. Dupa parerea mea, ar fi fost preferabil sa fie stabilita o limita a ritmului de creștere”, comenteaza Gelin. El crede ca mult mai contestabile sunt masurile introduse anterior pentru limitarea creditului de consum și care pot fi evitate prin mai multe artificii, precum prelungirea scadențelor. „Reglementarea respectiva nu ține cont de sistemele de credit scoring folosite de bancile cele mai performante și care vizeaza în mod precis administrarea riscului la creditul de consum”.

În condițiile în care multe banci nu mai au mult spațiu de manevra din cauza depașirii plafonului de creditare în valuta, realizarea țintelor financiare pâna la sfârșitul anului ar putea depinde în buna masura de menținerea marjelor ridicate de dobânda la lei.

„Se vorbește despre marje mari de dobânda la lei, însa nu sunt luate în calcul și costurile foarte mari, care acum cresc în plus din cauza birocrației impuse de BNR. În 15 zile trebuie sa schimbam normele interne de creditare, sa facem modificari în sistemul informatic, în formulare”, afirma Steven van Groningen, menționând ca persista o anumita incertitudine. „Nu știm ce mai urmeaza dupa colț, în cazul în care masurile BNR nu funcționeaza cum s-ar dori”.

Van Groningen spune ca Raiffeisen înca mai are o rezerva pentru a acorda credite în valuta încadrându-se în limita a de trei ori fondurile proprii. „Trebuie sa ne revizuim strategia și sa vedem cum o putem folosi mai eficient”, afirma președintele bancii. „Nu vad o reducere semnificativa a dobânzilor la creditele în lei”, a declarat și Rasvan Radu, președintele UniCredit.

El apreciaza ca restricția introdusa de BNR va fi de lunga durata. „Sa ne amintim ca în cazul normelor privind creditele de consum BNR a spus ca sunt doar pe termen foarte scurt, iar acestea sunt în vigoare și astazi”, a spus Radu.

La rândul sau, Dan Pascariu estimeaza ca plafonul aplicat creditarii în valuta va fi menținut aproximativ un an.

Rasvan Radu arata ca inflația este la peste 7%, iar dobânzile la depozite sunt deja real negative. „La creditele pentru companii, marjele sunt foarte mici și nu mai este loc de scadere. Întradevar, la persoane fizice marjele sunt mai mari, dar daca scazi costul riscului și costul de procesare nici aici nu ramâne foarte mult loc”, explica președintele UniCredit.

Rasvan Radu susține ca în cazul extrem în care s-ar opri creditarea în valuta, efectul va fi „dramatic” asupra creditelor de investiții și imobiliare deoarece nu exista disponibilitați în lei pe termen lung. Eugen Radulescu, președintele CEC, este de parere ca masurile BNR trebuia sa vina mai devreme, pentru a putea fi mai puțin dure.

ING, care începe sa emita pretenții și pe zona de retail, a anunțat ieri o reducere a dobânzii la depozite, cu 0,5 puncte procentuale, pâna la 6,75% pe an pentru contul special cu regim dual de cont curent și depozit la termen.

„În acest moment analizam situația și implicațiile asupra activitații ING. Consideram ca BNR a trimis catre sistemul bancar un semnal foarte clar ca trebuie sa se concentreze pe creditarea în moneda locala pentru companiile și persoanele fizice care au venituri în moneda locala. Aceasta a fost și politica ING în ultimii trei ani, iar recent am redus dobânzile la creditele ipotecare în lei sub pragul de 10%”, a declarat Calin Pop, purtator de cuvânt al ING Bank.

„Suntem și noi în situația celorlalți, încercam sa gasim soluții care sa raspunda noilor reguli”, este și poziția ABN Amro.

Singurele grabite sa reduca dobânzile la lei s-au aratat doua banci mici: Volksbank, care a dus dobânda la creditele ipotecare de la 9,5% la 9% pe an, și Finansbank, care a ieftinit creditul de consum la 11,9-12,9% pe an.

Razvan Voican
Ziarul Financiar