Robert Rodriguez și Frank Miller, în exclusivitate pentru ApropoTV

Apropo.ro / 20.08.2005, 16:40
Robert Rodriguez și Frank Miller, în exclusivitate pentru ApropoTV
Dupa mulți critici americani, "Sin City" este fenomenul cinematografic al anului. Inspirata dintr-un roman grafic al lui Frank Miller, adaptarea (realizata de Robert Rodriguez în colaborare cu autorul) este un festin vizual violent, inovator și foarte noir. Într-un cuvânt,


Dupa mulți critici americani, „Sin City” este fenomenul cinematografic al anului. Inspirata dintr-un roman grafic al lui Frank Miller, adaptarea (realizata de Robert Rodriguez în colaborare cu autorul) este un festin vizual violent, inovator și foarte noir. Într-un cuvânt, inclasabil.

Cu ocazia premierei americane a filmului, Rodriguez și Miller au participat la o conferința de presa la care „ApropoTV” a avut privilegiul sa participe și sa puna întrebari. Iata discuția cu cei doi, în exclusivitate pentru România.

Robert Rodriguez – „DGA nu ne-a vrut împreuna? OK, am ieșit din DGA”

„Sin City” a însemnat izbavirea lui Rodriguez dupa o serie de filme proaste, care i-au atras – prematur – eticheta de „expirat”. E un film de suflet, pentru care regizorul a luat decizia curajoasa de a se retrage din Director’s Guild of America (asociație care n-a vrut sa-l treaca pe Frank Miller pe generic drept co-regizor) pentru a nu-și compromite viziunea artistica.

Ce te-a facut sa-ți dorești atât de mult sa realizezi „Sin City”? De unde atâta pasiune?

Întotdeauna mi-am dorit sa fac filme noir. Mi-am dorit sa iau legatura cu Frank Miller din ’92. Lucrarile lui n-au nimic nostalgic, sunt de-a dreptul salbatice. Din punct de vedere vizual, sunt mult mai îndraznețe decât tot ce s-a facut în cinema pâna acum. Cautam ceva mai provocator, mai interesant de realizat cu tehnologia, cu lumina, imaginea și efectele speciale… Cu câțiva ani în urma, m-am uitat din nou peste „Sin City” și mi-am zis c-a sosit momentul sa-l fac. Mi-am zis: „Hai sa facem ceva ieșit din comun, imprevizibil !”

Nu ți s-au parut violente benzile desenate ?

Ba da, dar este o violența abstracta, stilizata, așa c-am hotarât sa filmam așa, așteptând dupa aceea reacția MPAA. Eu nu am nici o problema cu violența din film.

Așadar, îl definești ca fiind un film noir ?

Categoric. Nu doar prin aspectul sau, nu este vorba de imaginea întunecata, ci de colțurile întunecate ale vieții. Trebuie sa fie brutal, salbatic. Filmele care în trecut ne speriau și ne șocau acum par de-a dreptul blande.

Ești de acord ca femeile din film sunt molestate sexual de baieții rai?

Așa sunt personajele din materialul original. Nu am schimbat nimic, în ideea ca publicul va gândi așa. Nimeni n-a fost deranjat de asta.

Ti-ai ales actorii în așa fel încât sa semene cu personajele ?

A contat asemanarea fizica, dar și cea emoționala. Trebuia sa fie puternice. Sunt femei care seamana cu Gail, interpretata de Rosario Dawson, dar nu au puterea ei. Trebuie sa-ți inspire faptul ca este în stare sa conduca partea aceea de oraș, descurcându-se cu poliția și mafioții.

Crezi ca i-ai mai oferit o șansa la Hollywood lui Mickey Rourke?

Am filmat cu el „Once upon a Time in Mexico” și am vrut sa mai lucrez cu el. Când l-am distribuit în acest rol, mi-am dat seama ca o singura persoana îl poate interpreta: Mickey. I l-am prezentat lui Frank. El îl știa din filme ca „9 1/2 Weeks”, dar i-am spus ca trebuie sa-l cunoasca, pentru ca este un suflet foarte chinuit, perfect pentru acest rol. Oricât de brutal ar parea, trezește multa compasiune.

Și Bruce Willis?

Bruce a fost singura mea opțiune pentru cavalerul în armura stralucitoare, ultimul polițist corect din „Sin City”. Este singura persoana la care te poți gândi. I-am spus lui Frank, caruia nu-i venea sa creada ca-l poate avea pe Bruce Willis. Îl cunoșteam de ani buni și știam ca îi place genul noir.

Ce anume a regizat Tarantino ?

A regizat scena cu Benicio și Clive, cu mașina. Dar fara mașina, fara strada, fara ploaie… Era doar volanul. Și i-a placut. N-a mai avut grija celorlalte elemente, care te întârzie. Te intereseaza doar jocul actorului, restul se adauga la sfârșit.

De ce-ai vrut sa ia parte la filmare ?

Am vrut sa vada cum se filmeaza digital. S-a chinuit mult cu filmarile la „Kill Bill” și i-am spus ca trebuia sa filmeze digital (râsete). L-am chemat sa regizeze „Sin City”. Seamana mult cu mine și cu Frank, ne-am potrivit perfect. La sfârșitul zilei, Frank a zis ca niciodata nu s-a distrat atât de bine.

Este remarcabil faptul ca l-ai lasat pe Frank sa regizeze. Într-un fel, te-ai retras.

El a creat totul. Când am citit benzile desenate, mi s-au parut perfect gândite pentru un film. Era deja regizor. Am fost desenator de benzi desenate și știu ca aceste doua profesii sunt foarte asemanatoare. Voiam sa fie „Sin City” în versiunea lui Frank Miller, și nu a lui Robert Rodriguez.

Nu s-a mai facut un astfel de film pâna acum. Te-ai gandit la vreun nume pentru acest gen inovator?

Când ma uitam peste banda desenata și îl îintrebam: „De ce-ai facut chestia asta aici ?”, nefiind prea sigur, el îmi raspundea: „Am facut-o pentru ca mi s-a parut cool” (râsete). Ce vreți mai mult ? E un motiv perfect. Așa ca l-aș numi „Cool Cinema”.

În legatura cu problema pe care ai avut-o cu DGA (Director’s Guild of America), care n-a acceptat sa fie doi regizori, ce parere au avut despre regizorii invitați?

Când mi-au spus ca nu-i voie cu doi regizori, le-am raspuns ca atunci ar trebui sa ma retrag, fiindca oricum voiam sa-l aduc și pe Tarantino.

Quentin n-a avut probleme cu DGA ?

Nu este în DGA. N-a fost niciodata.

Ați avut probleme din cauza asta ?

Nu, întotdeauna ne-am înțeles bine cu studiourile. Oricum, asociațiile astea sunt depașite, nu te ajuta cu nimic.

Totuși, lipsesc niște scene din benzile desenate.

Au fost facute toate, dar au fost scoase pentru omogenizarea filmului. Când o sa iasa DVD-ul, pe discul al doilea o sa apara cele trei povești independente, așa cum sunt în benzile desenate. O sa le facem pe toate.

Deci o sa mai fie un film?

Absolut, cu alte povești. Daca acesta merge bine, le facem și pe celelalte.

A fost o decizie înțeleapta sa filmați în alb și negru? Este ceva rar întâlnit în ziua de azi.

Da, este rar. Dar, daca va uitați cu atenție, de fapt sunt nuanțe de gri și alb. Dar carțile lui Frank nu sunt așa. Totul este desenat în alb și negru. De-asta a trebuit sa filmez cu ecranul verde, ca sa elimin cat mai mult nuanțele de gri. Dar este diferit de celelalte filme în alb și negru. N-am avut senzația ca filmez în alb și negru, ci ca fac ceva foarte nou, inovator.

Fish”. Am reușit sa fac asta în „Sin City”, 15 ani mai târziu. Dar nu i-am filmat împreuna. Pe Mickey Rourke l-am filmat în martie, iar pe Rutger Hauer în noiembrie, deși scena este cu amândoi. A fost un fel de premoniție ciudata…

Sunt mai multe filme care au la baza benzi desenate. Ce parere ai despre ele și care este preferatul tau ?

Nu știu… Este ciudat. Cu toate s-a procedat la fel, s-a luat banda desenata și s-a transformat în film. „Sin City” este cu totul altfel, este ca un roman grafic care se deruleaza singur în fața ta.

Dar ai un film preferat ?

Îmi plac unele, dar tot am senzația ca banda desenata a fost ciuntita, înghesuita într-un film.

Citește interviul integral numai în

Tags: