Am o întrebare. De ce ascultați radioul în timpul zilei? Nu-l mai ascultați. Nu e nimic de ascultat. Pentru propoziția asta ar trebui sa semnez cu pseudonim, doar lucrez în branșa, ce dracu’. Însa sunt sigur ca nu o sa ma ascultați, pentru ca știți ca am vrut doar sa șochez puțin ca sa ma bagați în seama.
În timpul zilei, FM-urile baga în malaxorul muzical cam 200- 250 de melodii, din care 1/ 2 deja va enerveza, iar pe celelalte nu mai știți unde le-ați auzit, cine canta și daca va plac. Dar seara e alta poveste. Demonul ratingului s-a mutat la televizor, așa ca un post de radio care vrea, poate difuza altceva. Daca nu e Becali la Nașul sau Van Damme la ProTV, nu vreți sa încercați o experiența noua, ceva la limita, dar trendy și bun de povestit a doua zi langa automatul de cafea?
Nu am zis ca toate posturile de radio fac la fel, radiozappați puțin, ca nu e greu, ramaneți acolo unde nu auziți Akcent. Daca aveți noroc, puteți auzi o colecție de emisiuni meșterite de DJ Rhadoo (de nu știu cate ori cel mai bun DJ roman) împanzite de muzica electronica buna și, culmea, nu numai din cea mai noua. Acum sa vorbim despre emisiunea pe care o prezint, deși nu merit. În versiunea ei londoneza, emisiunea care e produsa de Consiliul Britanic, a primit premiul pentru cel mai bun program saptamanal radio din Marea Britanie la Sony Awards. Ce ma da pe spate la acest program este ca în doua ore e loc pentru orice vrea mușchii talentului lui de artist british, fie ca e vorba de grime, punk, ska, jazz, roots sau blues. Chestie de cultura, experiența și nivel de trai.
Ia sa ne gandim la un artist roman fara casa de discuri care canta ciudațenii și se duce la Consiliul Roman (daca ar exista), lasa un CD la departamentul de PR (exista, e fosta secretara a d-nului director) și se pregatește sa afle ce feed-back a avut melodia lui cand a fost difuzata la Capital FM London. Poate cand o face plopul pears. Și atunci sa nu dai cu jobenul de radio ca sa spui The Edge-ul ei de muzica britanica? [email protected]
Marius Dobre