Cum sa ne vindem țara!

Ce au romanii de dat lumii? Cum ne-am caracteriza în trei cuvinte… Sau cum ne vedem ‘cariera’ de stat pentru urmatorii cinci ani?

Încercam cu disperare sa ne sloganizam. „Romania este a lui Dumnezeu, dar și a lui Hristos” – vorba de duh a lui Gigi Becali, caci pipota de roman… e musai umflata, mai ales la capitolul credința! Nici cu rimele nu stam prost: „așa-i romanul, unde-s mulți putea fi unul!” Sau glumițele: „Cum faci o omleta româneasca? Furi doua oua.” Mai trist e cand apar comentarii de genul „suntem o țara plina de genii, dar suntem în cacao pana peste cap!” Se susține totuși ca nu avem cu „ce ne vinde țara”, iar lozinca cel mai des vehiculata este „s-o luam de la 0!”

Obiecție: în medii atat de specializate este inexplicabil de ce nu se ia în calcul factorul „been there, done that”, cum bine spun americanii, specialiștii în strategii de relații publice.

Primele încercari de branding de țara s-au întamplat în momentele imediat urmatoare Unirii. Poate cea mai surprinzatoare acțiune a fost cea din 1928, cand, dupa numeroase proiecte cu celebra fundație Rockefeller, guvernul Maniu l-a chemat în Romania pe cel mai mare specialist în relații publice al vremii, Ivy Lee. Incursiunile lui Lee și ale echipei sale prin toata Europa – mai exact Franța, Germania, Rusia și Polonia – Din pacate „grupului de experți i-a fost foarte dificil sa identifice suficiente argumente care sa susțina o caștigare a încrederii cetațenilor americani vis-a-vis de soliditatea politica și economica a Romaniei”, povestește Remus Pricopie, lector la SNSPA, București.

Deși învechite, soluțiile interbelice au avut ceva succes: numeroase participari la celebrele expoziții internaționale organizate în acea perioada cu scopul de a „promova patrimoniile naționale”. Între 1913 și 1937 Romania ‘s-a expus’ la cele cinci manifestari de gen de la Paris (’37 și ’39), Gand(1913) și Bruxelles(’35) – în Belgia – și Barcelona (’29).

Prezentari simple și concludente: pavilioanele Romaniei ofereau vizitatorilor „o imagine a trecutului poporului român, a bogațiilor țarii și a activitații intelectuale din România sub toate aspectele” – se spune în menționarile scrise.

Și ce-i nou/schimbat/revoluționar acum? Cum depașim etapa de lamentari și cautari nefructificate? Se aplica oare vorba de duh a lui Brancuși – „V-am lasat saraci și proști. Acum va gasesc și mai saraci, și mai proști.” (Constantin Brancuși, 1937)?.

Acum avem tehnologia de partea noastra – site-uri, posturi tv care ne permit difuzarea unor reclame inovative și sugestive, și alte instrumente pe aceeași linie. De branding-ul romanesc se ocupa Președinția, Guvernul și Ministerul de Externe. Proiectele se refera tot la punerea în valoare a „valorilor naturale”. Iar, presarate prin toate publicațiile de mare tiraj – dar și pe site-ul special creat de Grapefruit www.brandingromania.ro – accesele de naționalism dulceag sunt cea mai pregnanta atitudine pe care o putem lua în momentul asta legat de cum ne promovam. Ceea ce e cam trist!

Citește mai multe despre ce și cum au romanii de vanzare numai în