Nefardata ma simt mult mai bine

Mai ales cand canicula ma ataca pe toate fronturile și nu ma mai cuprinde senzația ca am pe fața masca lipicioasa care ma sufoca și îmi provoaca grimase de neplacere. Atunci cand vorbesc cu un om și nu am nici un fel de fard chiar am senzația ca pot comunica mai bine. Sunt eu, fara un intermediar. Pleoapele sunt mai ușoare și fiecare zambet e mai sincer. Fardul e, atunci cand privești un chip, ca naclaiala din cuvinte cand baigui ceva cuiva cu care nu vrei sa ai de-a face. Fardul înseamna un amalgam de „deci”, „nu știu”, „pai, sa vezi” și tot felul de alte „chestii”.

O fata machiata e, vazuta de aproape drept o suprafața fragmentata, ca un pamant uscat și sterp dupa o seceta lunga. Dintre crapaturi, din cand în cand, parca țașnesc la suprafața picaturi mici de sudoare chinuita. Ochii fac riduri de la efortul de a ramane deschiși. Au uneori nevoie de scobitori, sa nu se închida ca o poarta de fier, lent și greu de deschis. Iar zambetul seamana cu un ranjet nascut parca atunci cand îți vine soarele în ochi.

Nu? Nu e așa? Un chip machiat arata frumusețea adevarata? E frumusețea adevarata doar aceea recompusa pe coperțile revistelor? Machiajul subliniaza trasaturile? Îți pune în valoare ce ai mai frumos? Atunci de ce fotografiile trebuie retușate? De ce trebuie aproximate trasaturile?

Afla ce îi place și ce nu Ralucai AlHaddad numai din