Petrom, Rompetrol, Dacia și Sidex țin creșterea exporturilor

Datele de pe primul semestru privind comerțul exterior arata ca majorarea exporturilor sta de acum în mâna a patru mari companii: Petrom, Rompetrol, Dacia Renault și Sidex, care dețin practic 15% din vânzarile de marfuri la extern.

Cele patru companii au exportat de 1,6 miliarde de euro pe primul semestru al acestui an, fiecare având creșteri între 30 și 70%.

Exporturile totale au crescut cu 16% în prima jumatate de an, pâna la 10,5 miliarde de euro, iar cele mai mari creșteri le-au avut produsele minerale, unde intra produsele petroliere, cu 60%, mijloacele și materialele de transport, unde intra autoturismele, cu 44%, și produsele metalurgice, cu 44%.

Exporturile de îmbracaminte și încalțaminte și-au epuizat creșterea, iar cele de mașini și dispozitive ramân la un ritm modest, de sub 10%.

Exporturile de produse minerale (țiței, produse petroliere, minereuri, carbuni) au fost pe primele șase luni de 1,04 miliarde de euro, valoare care o depașește cu aproape 60% pe cea înregistrata în primele șase luni ale anului trecut. Principalele „motoare” în acest caz sunt Petrom și Petromidia, care împreuna au exportat de peste 700 de milioane de euro pe primul semestru.

Conform unor estimari facute de oficialii Petrom, companie care se afla acum în proprietatea austriecilor de la OMV, exporturile au o pondere de circa 40% în cifra de afaceri anuala, ceea ce înseamna o valoare a livrarilor pe piețele externe de 800 de milioane de euro. Pe semestru, valoarea exporturilor Petrom se ridica la circa 400 de milioane de euro.

În ceea ce privește Petromidia, exporturile realizate în primul semestru al anului se ridica la 400 de milioane de dolari (circa 312 milioane de euro), cu 40% peste nivelul din perioada similara a anului trecut. „Urmeaza ca la nivelul lui 2005, exporturile sa depașeasca un miliard de dolari (circa 800 milioane de euro)”, afirma Dinu Patriciu, președinte al grupului Rompetrol.

Cea mai mare parte a exporturilor, aproximativ trei sferturi din total, au ca destinație regiunea formata din Croația, Bosnia – Herțegovina, Republica Moldova, Georgia, Turcia, Albania sau Bulgaria, în timp ce 25% au ca destinație zona euro. Pe piața auto, anul acesta s-a înregistrat cel mai mare export semestrial de autovehicule de dupa 1990, conform Asociației Producatorilor și Importatorilor de Autovehicule. Exporturile de mijloace și materiale de transport, unde intra, alaturi de autovehicule, și componentele auto, au fost de 777 mil. euro pe primul semestru, cu 44% mai mare decât cea înregistrata în prima jumatate a anului trecut.

Ca și în cazul produselor minerale, și pentru aceasta categorie exista o vedeta: Automobile Dacia. Compania piteșteana a început sa vânda cu succes modelul Logan pe numeroase piețe, inclusiv în țari din UE precum Franța, Germania, Spania, Cehia. Pâna la finele lunii iunie producatorul de la Pitești a vândut în strainatate 16.305 unitați, nivel similar cu cererea totala de pe piețele externe în decursul întregului an 2004.

La un preț mediu de 7.000 de euro rezulta o valoare a exporturilor de 114 milioane de euro. Tinta producatorului de autoturisme pentru acest an este de 60.000 de autovehicule, incluzând toate modele Dacia, adica un plus de aproape 4,2 miliarde de euro la exporturile României.

Un rol important la acest capitol l-a jucat și Daewoo Automobile care, deși produce în special pentru piața interna, exporta o mare parte din componentele auto catre uzine din Coreea de Sud, Polonia, Uzbekistan, Ucraina sau Egipt.

Continuând seria „vedetelor la export”, locul al treilea este ocupat de produsele metalurgice. Încasarile din vânzarea acestor produse au fost în primele șase luni de 1,7 miliarde de euro, valoare cu 29% mai mare decât cea înregistrata în aceeași perioada de referința a anului trecut. Principalul motor în acest caz este combinatul siderurgic Sidex Galați, aflat în proprietatea celui mai mare producator de oțel din lume – Mittal Steel.

„Valoarea exporturilor pe primul semestru al anului, comparativ cu aceeași perioada a anului trecut a crescut peste media de 29,5% înregistrata de industria metalurgica. Creșterea valorica s-a datorat evoluțiilor de pe piața internaționala, care au influențat atât prețul produselor, dar și pe cel al materiei prime”, comenteaza oficialii Mittal Steel Galați.

Oficialii combinatului nu au prezentat înca rezultatele financiare pe primul semestru al acestui an, dar datele pentru întreg anul trecut arata faptul ca în 2004 Sidex a realizat aproape jumatate din exporturile României de produse metalurgice.

În ciuda evoluției ascendente a exporturilor, ritmul de creștere al acestora se situeaza cu mult sub cel înregistrat de importuri: +22,9%. În aceste condiții, soldul negativ al balanței comerciale a ajuns dupa primul semestru la 4,2 miliarde de euro, cu peste 1,2 miliarde euro mai mult decât în 2004.

„Ritmul de creștere al importurilor pe primul semestru se menține ridicat (23%, fața de 22,4% pentru ianuarie – iunie 2004) , fiind influențat semnificativ de doua componente principale și anume materii prime și mașini, utilaje, instalații. Consumul de materii prime este stimulat de evoluția prețurilor pe piețele internaționale și de creșterea economica, în vreme ce necesarul de investiții și retehnologizare al economiei noastre atrage dupa sine importuri semnificative de mașini și utilaje.

Chiar daca, pe termen scurt, retehnologizarea majoreaza importurile, efectul pe termen mediu va fi în sensul creșterii potențialului de generare a exporturilor”, a declarat Mihail Ion, treasury research manager în cadrul Raiffeisen Bank.

În opinia sa, încep sa se faca simțite efectele aprecierii leului, deși elasticitațile exporturilor și importurilor fața de cursul de schimb sunt relativ reduse.

„Conform estimarilor noastre, în condițiile în care cursul leului fața de euro ar fi ramas neschimbat în termeni nominali fața de ultimul trimestru al anului trecut, atunci deficitul comercial pe primele 6 luni ale anului 2005 ar fi fost cu 20-30% mai mic”, a mai spus analistul Raiffeisen Bank.

El a adaugat ca, la nivelul întregului an, balanța comerciala ar putea înregistra un deficit de aproximativ 7,2 miliarde de euro, ceea ce ar putea determina un deficit al contului curent care ar putea ajunge sau chiar depași 8,5% din PIB, peste nivelul agreat cu FMI de 7,75%.

În perioada ianuarie-iunie a acestui an, importurile au fost de 14,7 miliarde de euro, cu 22,9% mai mult comparativ cu intervalul similar din 2004. Pe ansamblul primelor șase luni, exporturile au avansat cu 16,6%, la 10,53 miliarde de euro.

Ritmul de creștere al importurilor s-a accelerat în iunie, ajungând la 25,1% fața de a șasea luna a anului trecut și o creștere de 19,2% în luna mai.

Valoarea importurilor a fost de 2,84 miliarde de euro în iunie, fața de 2,67 miliarde de euro în mai 2005 și 2,26 miliarde euro în iunie 2004. În același timp, ritmul de creștere al exporturilor a fost în iunie 2005 de 13,6% fața de iunie 2004, comparativ cu ritmul de 12,9% din mai.

Cea mai importanta creștere pe categorii de marfuri importate în intervalul ianuarie-iunie 2005 s-a regasit la mijloacele de transport, a caror valoare a urcat cu 46,5%, la 1,48 miliarde de euro. Importurile de produse minerale au urcat cu 45,9%, la 2,25 miliarde de euro.

Deficitul comercial este principalul element care a determinat deteriorarea balanței de plați a României anul trecut, când soldul negativ al contului curent a urcat la 7,5% din PIB. Din același motiv, estimarile pentru acest an indica o noua creștere a deficitului balanței de plați, la 7,75% din PIB.

Vicepremierul Geroge Copos a declarat ca ieri urma sa aiba loc o întâlnire între reprezentanți ai guvernului, ai Bancii Naționale, ai Consiliului Concurenței și ai mediului de afaceri pentru identificarea unor soluții pentru susținerea exportatorilor.

„Avem un deficit comercial foarte mare și trebuie sa sprijinim exportatorii sa devina competitivi pentru a putea reduce aceasta diferența dintre exporturi și importuri”, a spus Copos.

Guvernul a anunțat ca ar putea majora, anul viitor, cota standard de TVA de la 19% la 22%, masura vazuta de analiști ca o încercare de a limita creșterea consumului, care a pus presiune pe importuri.

Miruna Lebedencu
Ziarul Financiar