BNR încearca iar sa scumpeasca creditul în valuta

Așadar, acest segment de cost suportat de banci scade și s-ar putea traduce într-o reducere a dobânzilor la creditele în lei.

„Într-adevar, la lei vor ramâne niște bani în plus care se vor duce spre creditare, ceea ce ar încuraja scaderi ale dobânzilor”, apreciaza Sporiș.

Numai ca este greu de crezut ca scaderea va fi suficient de mare pentru a vorbi deja de o apropiere a creditului în lei de atractivitatea creditului în valuta.

Evident, aceasta nu înseamna ca BNR ar trebui sa nu încerce macar sa contracareze evoluția riscanta a creditului în valuta, însa contextul se dovedește nefavorabil.

De fapt, dobânzile la creditele în lei nu pot scadea foarte mult din cauza inflației. Dobânzile la depozitele în lei sunt deja real negative, însa bancile nu-și vor permite sa piarda bani oferind dobânzi prea scazute la credite.

În comunicatul care a urmat ședinței de vineri a Consiliului de Administrație al BNR se spune ca „procesul de dezinflație s-a întrerupt”, în principal din cauza puternicelor majorari ale prețurilor administrate, combustibililor și regimului accizelor.

Spre deosebire de comunicatul precedent din aprilie, BNR nu mai pomenește nimic de „atingerea obiectivelor de inflație de 7% în acest an și 5% în anul 2006”.

Exprimarea este vaga la acest capitol, lasând timp și spațiu de manevra pentru modificarea țintelor anterioare. „Banca Naționala va continua sa monitorizeze cu atenție evoluțiile economice și monetare astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale sa asigure menținerea conduitei prudente a politicii monetare în vederea atingerii țintelor de inflație pe termen mediu și lung”, se spune în comunicatul BNR.

În același timp cu încercarea de a frâna creditul în valuta, BNR introduce de luna viitoare noi reguli care ar trebui sa previna expunerea bancilor fața de clienții care își supraestimeaza capacitatea de rambursare a creditului. Din pacate, normele mai severe privind plafonarea ponderii serviciului lunar al datoriei în totalul venitului net al unui client nu pot avea efecte spectaculoase atât timp cât sistemul se bazeaza pe declarații pe propria raspundere. Apoi, este greu de crezut ca bancile vor fi mai stricte cu societațile de credit de consum sau de leasing în aplicarea normelor BNR. „Daca toate bancile ar adopta o poziție unitara, impunând acest regim de creditare tuturor societaților de acest tip, sistemul ar putea funcționa, însa este puțin probabil sa se întâmple așa ceva. Interesul bancilor e sa dea credite”, spune un bancher.

Ramâne așadar ca Executivul și Banca Naționala sa elaboreze un act normativ care sa stabileasca standarde minime de autorizare, reglementare și supraveghere pentru instituțiile financiare nebancare. De-abia atunci, masuri de genul celor tocmai luate de BNR vor putea avea eficiența maxima.

Comunicat BNR
În ședința din 8 iulie 2005, Consiliul de Administrație al Bancii Naționale a României a aprobat liberalizarea accesului rezidenților la deschiderea de conturi curente și de depozit în strainatate.

Aceasta decizie este un pas important pentru realizarea convertibilitații totale a monedei naționale, fiind totodata în concordanța cu principiul liberalizarii treptate, mai întâi a intrarilor de capital și apoi a ieșirilor de capital. Calendarul de liberalizare a contului de capital convenit cu Uniunea Europeana prevede atingerea convertibilitații totale pâna la data de 1 septembrie 2006, o data cu ridicarea restricțiilor privind operațiunile cu instrumente de piața monetara care au un potențial speculativ mai pronunțat.

În condițiile reducerii diferențialului dintre ratele dobânzilor interne și cele externe, acordarea accesului nerezidenților la constituirea de depozite la termen în lei începând cu 11 aprilie 2005 nu a generat intrari excesive de capitaluri pe termen scurt. Totuși, fluxul constant al intrarilor de capital (investiții, transferuri nerambursabile și remiteri ale muncitorilor români în strainatate) din ultimele luni a continuat sa exercite o relativa presiune din sensul aprecierii leului.

Banca Naționala considera ca accesul liber al rezidenților la deschiderea de conturi curente și de depozit în strainatate – decizie care va intra în vigoare dupa publicarea în Monitorul Oficial a modificarilor regulamentului valutar – va contribui la atenuarea presiunilor de apreciere a leului. Consiliul de Administrație a evaluat, de asemenea, evoluțiile sectorului monetar și ale economiei reale în prima parte a anului curent.

Analiza indicatorilor macroeconomici releva menținerea ritmului ridicat al creșterii economice. Totuși, expansiunea cererii interne continua sa depașeasca semnificativ capacitatea de raspuns a ofertei, accentuând astfel dezechilibrul extern.

Procesul de dezinflație s-a întrerupt în principal ca efect al șocurilor de natura ofertei (ajustari ample ale prețurilor administrate, combustibililor și regimului accizelor) dar și al menținerii presiunilor din partea cererii agregate.

Evoluția indicatorilor monetari evidențiaza continuarea procesului de remonetizare a economiei românești. Masa monetara, în luna mai, a crescut cu 33,4% în termeni reali fața de aceeași perioada a anului trecut. Creditarea s-a menținut pe o curba ascendenta, în luna mai creditul neguvernamental înregistrând o creștere reala de 25,9% fața de luna corespunzatoare din anul precedent.

Analiza structurii creditului neguvernamental indica persistența unor tendințe potențial generatoare de dezechilibre. Astfel, dinamica creditului denominat în valuta (care în luna mai a atins cel mai înalt nivel din ultimii noua ani) a devansat-o semnificativ pe cea a componentei în lei în ciuda înaspririi din luna martie a regimului rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în valuta și a scaderii semnificative a ratelor dobânzii la creditele în lei.

Menținerea unui ritm alert al creșterii creditului în valuta implica apariția unor potențiale riscuri pentru stabilitatea macroeconomica și financiara – reduce eficacitatea politicii monetare, stimuleaza importurile și poate amplifica riscul valutar la nivelul sistemului bancar, conducând în timp și la o anumita asimetrie la nivelul activelor și pasivelor.

În acest context, Consiliul de Administrație considera ca se impune adoptarea unor masuri suplimentare pentru descurajarea creditarii în valuta, îmbunatațirea structurii creditului neguvernamental și prevenirea apariției unor potențiale riscuri de ordin prudențial.

Prin aceste masuri – care vizeaza modificarea unor parametri ai mecanismului rezervelor minime obligatorii și a normelor privind creditarea persoanelor fizice – Banca Naționala urmarește nu numai temperarea unor tendințe generatoare de riscuri pentru economia româneasca și sistemul bancar în ansamblu, dar și asigurarea unei expansiuni sanatoase și sustenabile pe termen lung a creditului.

Consiliul de Administrație a hotarât extinderea aplicarii ratei de 30% asupra tuturor pasivelor în valuta indiferent de scadența și de data atragerii lor. Aceasta masura se va implementa în doua etape: aplicarea începând cu perioada de aplicare 24 iulie – 23 august 2005 a unei rate de 15% pentru pasivele în valuta cu scadența mai mare de doi ani atrase înainte de 23 februarie 2005 inclusiv și a unei rate de 30% începând cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2005 pentru pasivele menționate anterior.

Totodata, Consiliul de Administrație a decis reducerea, de la nivelul de 18% la 16%, a ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în lei cu scadența mai mica de doi ani, începând cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2005.

Consiliul de Administrație a decis, de asemenea, modificarea normelor privind limitarea riscului de credit pentru împrumuturile persoanelor fizice, reglementari care vor intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

În esența, aceste reglementari stipuleaza ca totalul angajamentelor de plata lunare – respectiv rata creditului și dobânda aferenta tuturor tipurilor de contracte de credit, precum și altor contracte de aceeași natura, cum ar fi cele de leasing, ori de cumparare de bunuri în rate – nu poate depași un plafon maxim de 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit și, dupa caz, al familiei acestuia. De asemenea, angajamentele de plata lunare decurgând din credite de consum și imobiliare, indiferent de creditor, nu pot depași 30%, respectiv 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit și, dupa caz, ale familiei acestuia.

Pentru a spori eficiența masurilor de limitare a riscului de credit pentru persoanele fizice, și în concordanța cu memorandumul de politici economice agreat cu Fondul Monetar Internațional, Executivul și Banca Naționala intenționeaza sa elaboreze un act normativ care sa stabileasca standarde minime de autorizare, reglementare și supraveghere pentru instituțiile financiare nebancare.

Banca Naționala va continua sa monitorizeze cu atenție evoluțiile economice și monetare astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale sa asigure menținerea conduitei prudente a politicii monetare în vederea atingerii țintelor de inflație pe termen mediu și lung.

Consiliul de Administrație al Bancii Naționale a României a hotarât:
* Modificarea regulamentului valutar pentru a permite liberalizarea accesului rezidenților la deschiderea de conturi curente și de depozit în strainatate.

* Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei cu scadența mai mica de doi ani de la 18% la 16%.

* Extinderea graduala a aplicarii ratei rezervelor minime obligatorii de 30% asupra tuturor pasivelor în valuta cu scadența mai mare de doi ani.

* Modificarea normelor privind limitarea riscului de credit la împrumuturile destinate persoanelor fizice.

Razvan Voican
Ziarul Financiar