Concurenta puternica din 2007

Apropo.ro / 30.06.2005, 14:48
Concurenta puternica din 2007
Unul dintre efectele aderarii României la Uniunea Europeana va fi creșterea concurenței în sectorul IT, iar firmele din acest domeniu vor rezista doar daca vor avea cifre de afaceri între 200 și 300 de milioane de dolari, a declarat ieri, la seminarul "Piața româneasca

Unul dintre efectele aderarii României la Uniunea Europeana va fi creșterea concurenței în sectorul IT, iar firmele din acest domeniu vor rezista doar daca vor avea cifre de afaceri între 200 și 300 de milioane de dolari, a declarat ieri, la seminarul „Piața româneasca IT&C pe ultima suta de metri înainte de șocul UE”, organizat de ZF, directorul general al Omnilogic, Gabriel Marin.

„Este foarte puțin probabil ca o firma cu o cifra de afaceri modesta sa reușeasca pe o piața extrem de concurențiala. Aceste societați fie vor fi cumparate de companiile internaționale, fie vor intra în faliment pentru ca marii jucatori au resurse financiare care le permit sa piarda pentru o anumita perioada de timp”, a adaugat Marin.

El a spus ca, în cazul Omnilogic, unul dintre cei mai importanți jucatori locali pe piața integratorilor de sisteme, previziunile pentru finele anului 2007 indica un volum al afacerilor de 400-500 milioane de dolari.

Potrivit datelor prezentate, Omnilogic a raportat în 2004 o cifra de afaceri de aproximativ 120 milioane de dolari.

„Supraviețuirea unei companii dupa intrarea României în Uniunea Europeana este posibila doar daca are un rulaj de ordinul sutelor de milioane de dolari sau deține dreptul de proprietate intelectuala asupra unei aplicații software importante. Altfel, nici Omnilogic sau oricare alta firma nu va reuși sa lupte de la egal la egal cu companiile internaționale”, a apreciat reprezentantul Omnilogic.

Oficialul Omnilogic spune ca firmele din sectorul IT ar trebui sa își canalizeze eforturile în crearea unei aplicații software sau unui produs care sa aduca elemente revoluționare în domeniul tehnologic și, astfel, companiile autohtone vor fi mai bine apreciate pe piața europeana sau mondiala.

„Aceste soluții sunt temporare. În România, mari companii și-au relocat o serie de activitați, cum ar fi cele de call-center, dar, pe masura ce salariile vor crește, interesul companiilor internaționale va scadea, iar relocarea operațiunilor nu dureaza mai mult de trei saptamâni”, a spus directorul general al Omnilogic.

Dupa momentul aderarii, aproape 90% din firmele românești își vor schimba structura acționariatului, fie prin vânzarea acțiunilor deținute de fondatorii companiiilor, fie prin listarea acțiunilor pe piața de capital.

„Nu este o rușine sa îți vinzi acțiunile catre alta companie sau sa te listezi la bursa, este un proces normal, specific capitalismului. Dupa ce atingi anumite limite, este normal sa cedezi controlul celor care pot sa duca firma mai departe”, a conchis Marin.

Momentul 2007 nu seamana cu trecerea la leul greu

Printre condițiile esențiale care trebuie îndeplinite de industria româneasca de IT&C pentru a trece cu bine de valul integrarii în UE se numara îmbunatațirea know-how-ului, pastrarea portofoliului de clienți și certificarea calitații, a spus Dinu Malacopol, director de Internet și date la operatorul Astral Telecom.

„Momentul 2007 nu seamana cu denominarea, care ține doua-trei zile. Este un prag care presupune o tranziție ce va dura și dupa 2007”, a spus el.

„În perspectiva integrarii va fi poate mai important sa pastrezi un client decât sa câștigi unul nou”, este de parere Malacopol.

În prezent, piața româneasca se confrunta cu o serie de obstacole printre care deficitul de infrastructura și cel de aplicații și conținut românesc pe Internet. Calitatea managementului în IT și nivelul bugetelor pot pune de asemenea probleme dezvoltarii pe termen mediu a pieței.

Industria are însa și o serie de puncte tari, în viziunea directorului de Internet și date de la Astral. În primul rând este vorba de un ritm de creștere foarte ridicat, dar și de co-existența celor mai avansate tehnologii. În plus, despre România se poate spune ca are un excedent al capacitații rețelelor de transport de date, a mai spus Malacopol.

În perspectiva aderarii la UE va fi relevanta strategia publica de implementare a proiectelor în IT&C. Însa sectorul public nu înseamna doar guvernul, a spus Malacopol. „Mai sunt și administrațiile locale, sau învațamântul. De exemplu, în învațamânt exista mare nevoie de dotari, poate chiar mai mult decât în administrația publica”, crede el.

Oficialul Astral a vorbit și despre extinderea serviciilor de telefonie fixa prin tehnologia voice-over-IP (telefonie prin aceleași linii folosite pentru accesul la Internet). „Telefonia prin voice-over-IP a fost un pariu și ma bucur ca gradul de adoptare este în creștere”, a spus el. Astral are în prezent aproximativ 14.000 de utilizatori ai acestui serviciu.

Proiectul de informatizare a orașelor va debuta anul acesta

Strategia naționala pentru dezvoltarea accesului broadband (de mare viteza) la rețelele de comunicații va fi adusa în dezbaterea publica peste câteva saptamâni, acesta fiind urmatorul pas în direcția recomandarilor facute de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea domeniului IT&C, a declarat ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației, Zsolt Nagy.

„UE a recomandat ca fiecare țara sa aiba propria strategie broadband”, a spus Nagy. Ministrul s-a referit și la proiectul guvernamental City Net, un program ce va urmari implementarea de infrastructura de comunicații în banda larga în marile orașe. „Proiectul City Net va debuta în cursul acestui an”, a spus Nagy pentru ZF. Conform declarațiilor autoritaților, City Net va aduce comunicații de mare viteza în 12 orașe din România pâna la finalul anului 2008.

Printre proiectele recomandate pentru urmatorii ani de UE se numara și cel al raspândirii serviciilor de televiziune terestra digitala, a spus Nagy. „Directiva ‘Televiziune fara frontiere’ va începe sa fie aplicata anul acesta. Propunerea autoritaților europene este ca trecerea la televiziunea terestra digitala sa se faca pâna în 2012”.

Alte prioritați ale instituțiilor comunitare se refera la creșterea competitivitații IT&C-ului european pe plan mondial, având în vedere ca strategia de la Lisabona prevedea ca în perioada 2000-2010 economia UE sa devina cea mai competitiva din lume.

„Suntem la mijlocul acestei perioade și este momentul pentru analiza”, a spus Nagy. „Creșterea competitivitații, stimularea dezvoltarii în IT&C, precum și promovarea unui spațiu unic european în comunicații sunt prioritați pentru Uniunea Europeana”.

România se afla într-o regiune care reunește interese asemanatoare din punctul de vedere al dezvoltarii IT&C, crede ministrul comunicațiilor. Un consorțiu care sa reuneasca mai multe țari din zona ar putea realiza proiecte mari și ar primi mai ușor și finanțari de la autoritațile europene, a spus el.

„Domeniul cel mai pregatit al economiei românești pentru integrare este IT&C”, a spus el. „Este de dorit ca integrarea sa nu fie un șoc, ci sa reprezinte o oportunitate, o deschidere pentru piața”, a conchis Nagy.

Exista solicitanți pentru înca doua licențe 3G

Unul din obiectivele pe termen scurt ale autoritaților române din comunicații îl reprezinta scoaterea la licitație a celorlalte doua licențe din generația a treia de telefonie mobila (3G), dupa ce primele doua au fost acordate, în aceasta primavara, operatorilor Connex și Orange.

„Suntem în stadiu avansat pentru acordarea celorlalte doua licențe pentru telefonie din generația a treia (3G) și, daca am decis acest lucru, este și pentru ca exista cu adevarat solicitanți pentru ele”, a declarat Catalin Marinescu, președintele Inspectoratului General pentru Comunicații și Tehnologia Informațiilor (IGCTI). „Exista deja operatori care și-au exprimat intenția de a participa la licitație, inclusiv Cosmorom”, a declarat Marinescu. Scoaterea la licitație a celor doua licențe va aduce beneficii privind gama de servicii, a spus el.

„Prin aceasta masura, piața va avea de câștigat și nu facem decât sa demonstram ceea ce ne-am propus, respectiv faptul ca vrem sa ne folosim toate pârghiile financiare și administrative pe care acum le avem pentru a impulsiona piața de comunicații electronice”.

Alte prioritați ale instituției sunt extinderea sistemului de achiziții publice www.e-licitatie.ro și armonizarea tabelului național de atribuire a benzilor de frecvențe.

În varianta extinsa, sistemul e-licitatie.ro ar urma sa poata efectua peste 100.000 de licitații zilnice deschise sau pe baza de catalog și ar urma sa controleze mai bine maniera în care sunt atribuite achizițiile publice.

Președintele IGCTI a mai spus ca, în concordanța cu recomandarile Uniunii Europene, România trebuie sa treaca de la broadcasting analogic la cel digital pâna în 2012, alaturi de toate celelalte țari care vor fi membre ale UE pâna la acea data.

IGCTI este o instițutie publica ce administreaza spectrul de frecvențe radioelectrice, supravegheaza și controleaza activitațile din domeniul comunicațiilor și opereaza, la nivel național, trei proiecte de Guvernare Electronica (www.e-guvernare.ro, www.e-licitatie.ro si www.autorizatiiauto.ro).

IT&C va crește dublu fața de economie înca cel puțin 4 ani

Sectorul IT&C înregistreaza o creștere de doua ori mai mare decât cea a economiei, iar aceasta tendința se va menține cel puțin patru ani de acum înainte, a spus Valentin Negoița, președintele Asociației Producatorilor și Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informației și Comunicațiilor (APDETIC). Reducerea decalajului tehnologic fața de țarile dezvoltate din Europa este o oportunitate pentru reprezentanții industriei locale de IT&C.

De pilda, tocmai pentru ca firmele românești vor trebui sa-și reduca costurile și sa gaseasca strategii mai eficiente de dezvoltare, se vor dezvolta probabil soluțiile software personalizate, crede Negoița.

Decalajul digital poate fi înlaturat doar prin stimularea pieței locale și a consumului, mai spune el. De exemplu, în România cheltuielile pentru achizițiile IT pe cap de locuitor sunt de doar 35 de euro pe an, în timp ce media europeana este de 732 euro. La extremele europene se gasesc Marea Britanie, cu cheltuieli de 1.000 de euro pe cap de locuitor, respectiv Grecia, cu doar 180 de euro.

În industrie mai exista însa și probleme. De exemplu, faptul ca în țarile dezvoltate monitoarele încep sa fie înlocuite cu ecrane LCD pe cristale lichide, iar în România taxa vamala pentru a importa astfel de echipamente este prohibitiva – peste 40% – a spus Negoița.

„Monitoarele LCD sunt mai ergonomice, mai sanatoase și mai estetice”, argumenteaza el. În plus, faptul ca accizele pe camerele digitale au fost eliminate foarte greu, în urma „unei batalii la baioneta”, arata ca în piața româneasca lucrurile nu merg întotdeauna bine, este de parere oficialul APDETIC.

„Daca tot ne uitam spre Europa, ar fi bine sa avem o strategie coerenta macar de acum înainte”. În schimb, Negoița a apreciat inițiativa recenta a autoritaților care au eliminat taxele suplimentare pe publicitatea online.

„Acest lucru va încuraja piața, iar firmele vor da tot mai multa atenție publicitații online, în detrimentul mediilor tradiționale”, a conchis el.

Mihai Mușatoiu, Ziarul Financiar .