Inevitabilul este pe cale sa se produca: de la 1 ianuarie 2006, cota standard de TVA urmeaza a fi majorata de la 19% la 22%, în timp ce cota redusa va crește de la 9% la 11%, au declarat pentru ZF surse din Ministerul Finanțelor, citând ultima forma a strategiei fiscale discutate în aceste zile cu experții Fondului Monetar Internațional.
Ministrul finanțelor, Ionuț Popescu, a afirmat în cursul dimineții la postul de radio BBC ca TVA va fi majorata cu doua-trei puncte procentuale, nivelul exact urmând a fi discutat în continuare cu FMI.
La încheierea întâlnirii de ieri dupa amiaza cu misiunea Fondului, Popescu a spus ca masura face parte dintr-o strategie fiscala pe urmatorii trei ani, pe care Guvernul urmeaza sa o aprobe în perioada urmatoare. De asemenea, ministrul susține ca în toate declarațiile anterioare în care respingea ipoteza unei creșteri a TVA se refera numai la anul 2005.
Adica pentru 2006 discuția este cu totul alta. Iar justificarea avansata de Ionuț Popescu nu ține nicidecum de nevoia creșterii încasarilor la buget pentru restrângerea deficitului cât mai mult sub 1%, așa cum cere FMI, ci de necesitatea limitarii consumului, care a facut ca deficitul de cont curent sa explodeze pâna la 889 mil. euro pe primele trei luni ale anului, cu 85% mai mult ca anul trecut.
Spectrul creșterii TVA a plutit în aer înca de la primele discuții cu Fondul, din luna februarie, când aceasta masura era propusa ca soluție de acoperire a pierderilor de venituri înregistrate de bugetul de stat în urma introducerii cotei unice. În lunile urmatoare, autoritațile s-au întrecut în a respinge aceasta varianta, de la premierul Calin Popescu-Tariceanu și pâna la guvernatorul BNR Mugur Isarescu. De altfel, oficialii Bancii Naționale au fost printre cei mai vehemenți împotriva masurii de majorare a TVA, având în vedere puternicul impact inflaționist. BNR vehiculeaza o ținta de inflație de 4% pentru sfârșitul lui 2006, care va fi supusa unei presiuni puternice ca urmare a creșterii TVA cu nu mai puțin de trei puncte procentuale.
Prin acceptarea acestei masuri propuse de FMI, guvernul admite implicit ca nu a a avut o fundamentare solida pentru introducerea cotei unice de 16%, iar acum va avea de suportat costurile unei masuri complet nepopulare având în vedere efectul generalizat de scumpire a marfurilor și serviciilor pe care îl va provoca dupa 1 ianuarie 2006.
„Majorarea TVA va avea un impact nediferențiat asupra tuturor categoriilor de consumatori, în timp ce cota unica a adus beneficii numai pentru anumite segmente ale populației”, comenteaza Radu Craciun, analist-șef la ABN Amro România.
El considera ca este vorba de o masura menita, pe de o parte, sa creasca încasarile bugetare în condițiile în care cheltuielile vor crește semnificativ din 2006 ca urmare a necesitaților de confinanțare a fondurilor europene, iar pe de alta parte are în vedere limitarea creșterii consumului, care creeaza deja probleme prin prisma dinamicii deficitului de cont curent.
„Devenise evident ca au nevoie de venituri mai mari la buget având în vedere nevoile de cofinanțare”, spune și Mihail Ion, șeful departamentului de cercetare din Trezoreria Raiffeisen Bank.
La fel de limpede este ca Ministerul Finanțelor are nevoie de bani pentru ca bugetul sa poata suporta reducerea nivelului contribuțiilor de securitate sociala cu pâna la trei puncte procentuale de la 1 ianuarie 2006, așa cum prevede aceeași strategie fiscala la care se refera Popescu.
Iar majorarea TVA reprezinta cea mai sigura soluție de creștere a încasarilor, având în vedere ca taxeaza practic consumul de bunuri și servicii, aflat într-o creștere accelerata în primele patru luni ale anului. Astfel, în aprilie, vânzarile de retail au atins un ritm de creștere de aproape 24% fața de aceeași perioada a anului trecut.
O creștere a TVA cu trei puncte procentuale va provoca scumpiri instantaneu, ducând la majorarea inflației.
Cota redusa majorata de la 9% la 11% va provoca scumpirea medicamentelor și a carților. Tocmai din acest motiv, BNR se declara împotriva unei asemenea masuri, care îi va îngreuna trecerea la politica de țintire a inflației.
„O precondiție pentru țintirea inflației este lipsa dominanței fiscale. Avem deficite bugetare mici, însa o asemenea majorare a unui impozit indirect va afecta în mod clar ținta de inflație pe 2006”, afirma Mihail Ion.
Radu Craciun spune ca impactul se va produce sub forma unei „cocoașe” inflaționiste pe perioada ianuarie-februarie, fara ca aceasta sa reprezinte o inversare a trendului general de scadere a inflației.
Un eveniment similar s-a produs în cele 10 țari care au aderat la UE în 2004 și care chiar înainte de momentul respectiv au operat o ultima serie de creșteri de impozite indirecte – accize. Inflația a urcat de la niveluri de 2-3% la peste 4% pentru ca apoi sa revina în jos.
În ceea ce privește evoluția dobânzilor în acest context, Mihail Ion crede ca ar trebui sa ne așteptam la un ritm mai lent de scadere a acestora în perioada urmatoare, daca nu chiar la creșteri având în vedere ca nivelurile actuale luau în calcul o inflație net mai mica pentru 2006 decât cea care ar putea fi provocata de majorarea TVA. Radu Craciun apreciaza ca oricum BNR nu va mai reduce dobânda de politica monetara pâna când nu se va lamuri asupra inflației pe anul în curs, posibil a fi afectata de scumpirea semnificativa a carburanților.
Dupa șase luni de discuții, FMI reușește astfel sa-și impuna punctul de vedere în fața guvernului Tariceanu, care a încercat între timp sa ramâna tare pe poziții, așa cum facuse și cabinetul Nastase.
Razvan Voican
ZF Transilvania Cluj