Banii fierbinți ai speculatorilor au început sa plece

„Banii fierbinți” ai primilor speculatori straini de pe piața valutara și monetara româneasca au început sa plece dupa ce dobânzile la leu au scazut la jumatate de la începutul anului, iar acalmia de pe piața valutara sugereaza ca leul nu mai are forța sa se mai aprecieze.

Banca germana DePfa a retras luna trecuta de pe piața financiara echivalentul a aproximativ 46 milioane de euro, dintr-o expunere de aproximativ 70 milioane de euro. DePfa a intrat treptat începând din 2003 într-un fond de investiții special constituit în România, DePfa Money Market (DMM) pentru a specula dobânzile mari și aprecierea leului. Germanii dețineau aproape în totalitate activele fondului. Acestea au scazut în lei luna trecuta cu 65% pâna la 25,3 milioane de euro. Reprezentanții DePfa Asset Management, societatea care administreaza fondul, nu au dorit sa comenteze retragerile masive de luna trecuta.

Retragerea banilor bancii germane reprezinta însa probabil doar vârful aisbergului, în condițiile în care multe dintre bancile sau fondurile straine care au speculat în ultimii doi ani aprecierea leului și dobânzile mari la lei au preferat alte metode, cum ar fi înființarea unor societați comerciale special pentru acest scop (special purpouse vehicle – SPV) și ale caror mișcari pe piața monetara sunt mai greu de urmarit.

Pâna în aprilie anul acesta strainilor nu le era permis sa cumpere titluri de stat în lei sau sa constituie depozite în banci.

Aceștia au gasit însa mai multe metode de a ocoli legislația, iar cei care au vrut sa speculeze diferența de dobânzi au putut intra pe piața înainte de liberalizarea din aprilie a contului de capital. Liberalizarea nu a avut din acest motiv un efect vizibil asupra pieței valutare sau a dobânzilor, așa cum se temea Banca Naționala.

O alta temere a Bancii Naționale, presiunile asupra cursului create de ieșirea „banilor fierbinți”, pare din nou sa nu se confirme.

Banii retrași de germani reprezinta cam jumatate din cât se tranzacționeaza zilnic pe piața valutara, unde leul a avut luna trecuta o evoluție extrem de stabila.

În ultimele 12 luni, unitațile fondului constituit de DePfa au avut o creștere în lei de aproximativ 14%, randament la nivelul dobânzilor bancare pe aceasta perioada.

Euro era cotat la aproximativ 40.500 de lei în urma cu un an, iar cursul oscileaza în prezent în jurul la 36.150 de lei, ceea ce a dublat câștigul celor care își fac calcule în euro. În ultimul an DePfa a câștigat astfel în euro aproape 30%. Dobânda la euro pe piețele internaționale se situeaza la 2-3%, iar pe piețele vestice câștiguri de 30% se pot obține doar prin asumarea unor riscuri foarte mari pe piețele bursiere.

Fondul DePfa Money Market a investit aproape în exclusivitate în titluri de stat românești, iar faptul ca germanii nu au ales sa își retraga toți banii s-ar putea datora fie faptului ca nu toate titlurile de stat cumparate în ultimii doi ani au ajuns la scadența, fie ca randamentele pe care germanii le estimeaza pentru perioada urmatoare nu justifica o expunere atât de mare pe România.

Raportul risc-câștig al plasamentelor în titluri de stat în lei pare din ce în ce mai nefavorabil pentru un investitor strain. Scenariul destul de plauzibil al deprecierii leului cu 8% pâna la 39.000 de lei în urmatoarele 12 luni de exemplu, ar însemna pentru o banca straina câștig zero dintr-un plasament în titluri de stat românești, care aduc în lei o dobânda anuala de 7-8%.

DePfa Money Market a fost înfiinațat la finalul anului 2002, fiind organizat ca fond cu capital de risc. În afara de DePfa, fondul mai are doar șase investitori, printre care se numara Daniel Daianu, fost ministru de finanțe, Vasile Voloșeniuc, fost președinte al Bancorex în anii ’90, fiul acestuia, Catalin Voloșeniuc, Razvan Radu, actualul președinte executiv al UniCredit România. Fondul funcționeaza în prezent ca fond închis, investitorii având posibilitatea sa își retraga banii doar o singura zi pe luna.

Vlad Nicolaescu
ZF Transilvania Cluj