Rapidu’, arbitrii și muzica româneasca

Cine câștiga campionatul anul acesta? Ca, de obicei, lupta se da între Rapid, Steaua și Dinamo. Celelalte echipe râvnesc de ani de zile la acest titlu și nimeni nu poate spune când se va rupe obiceiul ca doar Bucureștiul sa câștige trofee. Cam la fel se petrec lucrurile și în muzica.

Exista câteva trupe care merita toata atenția publicului și o mulțime de „artiști” care mai degraba râvnesc cu orice preț la statutul de persoana publica decât la consacrarea adevarata. De multe ori am cautat sa aflu ce-a fost în capul unora atunci când s-au apucat de muzica…

Au ceva de zis? Mustesc de talent și de linii melodice care le chinuie nopțile și care nu le dau pace pâna nu le scot la suprafața? Ce vor ei de fapt? Sunt conștienți de non-valoarea lor? Nu le este rușine atunci când lanseaza câte o melodie, album sau maxi-single (deși aproape nici unul nu știe adevaratul sens al termenului)?

Eu, daca aș lansa o melodie proasta, m-aș simți ca dezbracat în Piața Victoriei. Bine… unii chiar sunt!

E plin de Becali, Borcea sau Nețoiu în muzica româneasca. Unii nu pot sa se exprime, alții nu pot mai nimic, dar sunt la teveu’ sau prin reviste.

Gloria Bistrița este mereu prezenta și în muzica. Niciodata câștigatoare, dar mereu în prim plan.

Ce s-ar face televiziunile fara plutoanele de muzicanți numai buni de umplut spațiile de emisie? La rubrica superstaruri o avem și pe „U” Craiova. și ce daca e în ‘B’?! Toata lumea a auzit de ea.

Toate vedetele pop-ului (a se citi muzica ușoara) românesc se afla în aceeași situație. Nu mai investește nimeni, nu mai exista o strategie… Retrogradarea e o soluție. Exista multe talente printre fostele glorii, dar de atâta plâns nu-și mai gasesc timp și inspirație pentru calitate.

Din când în când ieșim și în cupele europene. Steaua a batut-o anul acesta pe Valencia. Dar ce? O-Zone nu s-a luat la trânta cu Britney Spears?

Un foc de paie și atât. Suficient! Pentru ca ne mulțumim cu puțin. Nu știm sa alegem și nici sa ne investim resursele în calitate.

Nu putem fi serioși pâna la capat. Asta am crezut pâna de curând când am realizat ca, de fapt, nu putem mai mult. Dar nici aceasta concluzie nu mai e valabila. Pâna la urma nici nu vrem mai mult.

Ne mulțumim sa privim meciurile din Champions League și sa acuzam arbitrii din România de blaturi. Dar când o sa înțelegem ca arbitri putem fi chiar noi?

Hai Barcelona!! Pardon… Hai Rapidu’!

George Zafiu