Cota unica, o lecție pentru negocierea salariului

Cota unica a produs fierbere printre salariați, care așteapta salarii mai mari, și i-a incitat pe oamenii de afaceri, care își fac planuri în ce sa investeasca sumele care le vor ramane ca urmare a reducerii taxelor.

Nivelul ridicat al contribuțiilor de asigurari sociale ramane însa un obstacol în calea „ieșirii la suprafața” a salariilor mari, adica a platirii contribuțiilor la valoarea reala a salariilor.

Mai degraba vor ieși la lumina veniturile celor care lucreaza independent: arhitecți, notari, experți contabili, avocați, care ar putea sa prefere sa plateasca 16% în loc de 40%, și sa nu-și mai asume riscul de a fi declarați evazioniști. Dar aceasta se va întampla numai daca controalele fiscului vor deveni mai eficiente. La fel și în cazul salariilor mici platite la negru în industria textilelor de exemplu: acestea vor ieși la lumina doar daca angajatorii vor avea drept impuls nu numai reducerea impozitelor, ci și amenințarea unor controale mai dure ale Inspecției Muncii.

Dar nu toți salariații vor avea de caștigat, ci doar cei care și-au negociat salariile în suma bruta. Printre aceștia se vor numara evident bugetarii.

Salariații din sectorul privat care au contracte încheiate pe sume nete vor ramane cu aceleași venituri sau își vor împarți caștigurile cu angajatorii. Negocierea salariului brut este o practica adusa aici în principal de investitorii straini. Marea majoritate a angajaților privește cu indiferența daca salariul este fixat la o valoarea bruta sau neta, considerand ca important este suma de bani primesc în mod efectiv, dar astfel de situații arata ca importanta este de fapt salariul brut.

„Cred ca se vor crea animozitați, vor fi nemulțumiri, pentru ca exista chiar în interiorul aceleiași industrii oameni platiți cu salarii brute și oameni platiți cu salarii nete. În cazul nostru, toate sumele sunt brute, deci majorarile vor merge în totalitate la salariați”, afirma Mugurel Ceraceanu, director general al companiei de asigurari Asiban.

Într-adevar, în companiile de asigurari, în banci și în general în companii multinaționale, salariile se negociaza de obicei brut. Venitul mediu al acestor salariați fiind impozitat la cele mai înalte cote, caștigurile la salariul net va fi între 10-20%.

Exista însa și companii multinaționale care platesc salariile nete. „În cazul companiei Oriflame, surplusul de fonduri provenite din reducerea impozitelor va fi alocat pentru investiții în marketing și publicitate. Salariile vor crește anul viitor cu circa 20%, dar nu datorita introducerii cotei unice, întrucat în cadrul companiei se negociza salariul net”, a afirmat Monica Tatoiu, director general al companiei de cosmetice Oriflame Romania.

Ea este de parere ca reducerea ponderii economiei subterane, ca urmare a introducerii cotei unice, va duce la o creștere a creditului de consum și în final o scadere a dobanzilor la creditele de consum.

La fabrica de mobila Alprom salariile au fost negociate brut. „Noi negociem salariile brute, ceea ce înseamna ca introducerea cotei unice va duce la o creștere a vaniturilor pentru angajați. În ceea ce privește beneficiile provenite din reducerea impozitului pe profit, fondurile vor merge catre investiții în tehnologii noi în principal pentru protecția mediului și în producție”, a spus Dumitru Petcu, director general al producatorului de mobila Alprom Romania. Cu 3.500 de angajați, compania Alprom are o cifra de afaceri de peste 20 de milioane de euro. Petcu a mai spus ca firma pe care o conduce s-a confruntat în ultimii ani cu o puternica migrație a forței de munca în strainatate.

„În jur de 100 dintre angajați au parasit compania în ultimii doi ani pentru a merge la munca în strainatate. Sper ca o data cu majorarea salariilor aceasta migrație sa se mai diminueze”, a mai spus Petcu.

Muncitorii de la Petromidia vor caștiga la salariul net circa 10-15%. „Aplicarea cotei unice de 16% este cu siguranța o masura benefica. În cazul Rompetrol Rafinare Petromidia, venitul lunar net al muncitorilor, fara a include personalul administrativ, este de circa 430 dolari, în timp ce efortul fiscal al companiei se ridica la 980 dolari. La nivelul tuturor companiilor din grupul Rompetrol, media acestui efort este de 810 dolari. Dupa aplicarea cotei unice de 16%, veniturile muncitorilor vor crește probabil cu 50 – 60 dolari, iar efortul fiscal al societații va scadea cu o suma echivalenta, ceea ce înseamna cu circa 12 -15%.

La nivelul întregii companii, totuși trebuie sa ținem seama ca ponderea cheltuielilor cu salariile este de 2%. Un alt efect care s-ar putea produce asupra bugetului companiei pe 2005 este o posibila creștere a consumului de carburanți, și deci a vanzarilor noastre de carburanți. Însa, nu pot cuantifica acum acest efect de creștere”, a declarat Dinu Patriciu, președintele și principalul acționar al grupului petrolier Rompetrol.

Micșorarea drastica a impozitelor pentru profesiile liberale va fi impuls pentru declararea integrala a veniturilor, dar numai daca și evaziunea va fi pedepsita mai aspru.

„Cota unica devine un cost de oportunitate pentru cei mai mulți care practica profesiile liberale și nu au platit impozite, pentru a ieși din zona neagra și gri a economiei în cea alba. Introducerea cotei unice va trebui dublata de o înasprire a pedepselor pentru evazioniști, altfel colectarea nu va fi îmbunatațita. Va crește gradul de conformare voluntara”, este de parere Gabriel Biriș, avocat specializat în legislație fiscala în cadrul firmei de avocatura Salans.

Maria Grapini, președinte al producatorului de lenjerie Pasmatex Romania, spera la reducere a muncii la negru în industria de textile.

„În industria de textile, cota unica de 16% îi va determina pe patroni sa înregistreze carți de munca și sa nu mai acorde salarii la negru. Potrivit unor estimari, munca la negru se ridica la circa 40% la nivel de ramura”, afirma ea.

Grapini apreciza ca un efect benefic al introducerii cotei unice este și reducerea concurenței neloiale.

„Nimeni nu se poate plange de acesta cota unica de impozitare. Pentru conducerea unei companii este un lucru bun ca salariații vor caștiga mai bine, vom avea oameni mai motivați astfel. La nivel intern, Braiconf a marit salariile în luna noiembrie cu peste 20 de procente. Problema mea nu este cu valoarea impozitelor, însa, cat cu nivelul crescut al fiscalitații. Darile în valuta catre stat pentru ultima perioada au influnețat foarte mult exporturile, așa ca noi cautam o soluție de a ne menține pe piața la același nivel”, spune Anica Nisioi, directorul general al producatorului de camași Braiconf. Ce vor face însa companiile cu banii ramași din reducerea impozitelor?

Dan Ostahie, președintele grupului Altex, care face în principal comerț cu electrocasnice, considera ca reducerea fiscalitații reprezinta un stimul pentru investiții. „Companiile romanești au nevoie de investiții în dezvoltare pentru a fi macar pe picior de egalitate cu cele din Comunitate în contextul integrarii Romaniei în Uniunea Europeana”.

El este de parere ca efectele reducerii impozitelor se vor simți mai puternic începand din anul 2006. Oricum, mai spune Ostahie, este foarte important ca reducerea impozitelor sa fie dublata de o stabilitate macroeconomica în pastrarea indicatorilor privind inflația și deficitul bugetar.

„Unele dintre companiile mici și foarte mici vor prinde curaj și își vor dezvolta activitatea pe baze științifice. Daca pana acum au fost descurajate de fiscalitatea ridicata, certitudinea intrarii țarii în Uniunea Europeana va determina aceste companii sa încerce sa își stabilizeze afacerea, iar reducerea fiscalitații va determina ieșirea lor definitiva din zona gri”.

Unul din patronii European Drinks vede investiții mai mari. „În mod normal, producția și investițiile ar trebui sa creasca puternic cum s-a întamplat în cazul Rusiei, dar efectul depinde și de evoluția prețurilor la energie și de alți factori.În plus, CAS – ul (contribuția de asigurari sociale -n.red.) este foarte mare în Romania, este cu mult prea mare fața de piața comuna”, a afirmat Ioan Micula, președintele European Drinks.

Razvan Voican
Ziarul Financiar